Cele douăsprezece praznice împărătești

Iar deasupra celor douăsprezece stă Sfânta Înviere — Paștile, pe care tradiția nu o numără printre praznice, ci o numește „praznicul praznicelor”. Tot restul anului se luminează din lumina ei. Datele de mai jos urmează calendarul nou; trei praznice au dată schimbătoare, pentru că depind de data Paștilor.

Praznicele, în ordinea anului liturgic

Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie)

Primul praznic al anului bisericesc, care începe la 1 septembrie. Nașterea Mariei în casa lui Ioachim și a Anei, multă vreme fără copii, deschide în taină istoria mântuirii: Dumnezeu pregătește de departe, cu răbdare, ceea ce vrea să dăruiască lumii. Citește mai mult →

Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie — zi de post)

Biserica înalță Crucea în mijlocul credincioșilor și i se închină: unealta osândei a devenit semn de biruință. Este un praznic grav și luminos în același timp — se ține post, deși este sărbătoare mare. Citește mai mult →

Intrarea Maicii Domnului în Biserică (21 noiembrie)

Copilă fiind, Maria este adusă la Templul din Ierusalim și crește acolo în rugăciune. Biserica vede aici o viață dăruită întreagă lui Dumnezeu încă de la început — și ne cheamă să-I facem și noi loc în mijlocul vieții noastre. Citește mai mult →

Nașterea Domnului — Crăciunul (25 decembrie)

Dumnezeu Se face om și Se naște într-o iesle. Crăciunul nu este mai întâi o atmosferă: este intrarea Creatorului în creația Sa, în cea mai mare smerenie. Praznicul este pregătit de patruzeci de zile de post, care deschid inima. Citește mai mult →

Botezul Domnului — Boboteaza (6 ianuarie)

La Iordan, Hristos este botezat și Sfânta Treime Se face cunoscută: glasul Tatălui, Fiul în apă, Duhul în chip de porumbel. În această zi Biserica sfințește Aghiasma Mare, pe care credincioșii o duc în casele lor. Citește mai mult →

Întâmpinarea Domnului (2 februarie)

La patruzeci de zile de la naștere, Iisus este adus la Templu, unde bătrânul Simeon Îl primește în brațe: „Acum slobozește pe robul Tău, Stăpâne, în pace…”. Întâlnirea dintre așteptarea omului și venirea lui Dumnezeu. Citește mai mult →

Buna Vestire (25 martie)

Arhanghelul Gavriil îi vestește Mariei că Îl va naște pe Fiul lui Dumnezeu, iar ea răspunde în libertate: „Fie mie după cuvântul tău.” Toată Evanghelia încape deja în acest „da”. Praznicul cade în Postul Mare, ca o rază de lumină. Citește mai mult →

Intrarea Domnului în Ierusalim — Floriile (duminica dinaintea Paștilor — dată schimbătoare)

Hristos intră în Ierusalim, întâmpinat cu ramuri, cu o săptămână înaintea Pătimirilor. Bucuria și gravitatea se împletesc: Cel aclamat vine ca să-Și dea viața. Praznicul deschide Săptămâna Mare. Citește mai mult →

Înălțarea Domnului (la 40 de zile după Paști — dată schimbătoare)

Hristos cel înviat Se înalță la cer cu firea omenească: firea noastră șade de acum de-a dreapta Tatălui. Nu este o plecare care lasă singurătate, ci o făgăduință — „Iată, Eu sunt cu voi în toate zilele”. Citește mai mult →

Pogorârea Sfântului Duh — Rusaliile (la 50 de zile după Paști — dată schimbătoare)

Duhul Sfânt Se pogoară peste apostoli și se naște Biserica. Ceea ce Hristos a împlinit o dată pentru totdeauna devine viață în noi, și astăzi, în fiecare botez, în fiecare Liturghie, în fiecare rugăciune. Citește mai mult →

Schimbarea la Față (6 august)

Pe muntele Tabor, Hristos Își lasă văzută slava dumnezeiască înaintea lui Petru, Iacob și Ioan. Praznicul spune chemarea noastră cea mai adâncă: să fim și noi schimbați la față de lumina lui Dumnezeu. Citește mai mult →

Adormirea Maicii Domnului (15 august)

Maica Domnului adoarme întru Domnul, iar Biserica privește acest sfârșit pământesc în lumina Învierii. Nu este o sărbătoare a dispariției, ci a nădejdii: pentru cei ai lui Hristos, moartea a devenit trecere. Citește mai mult →