Psalmul 77

1 Luați aminte, poporul Meu, la legea Mea, plecați urechile voastre la graiurile gurii Mele.

2 Deschide-voi în pilde gura Mea, spune-voi cele ascunse dintru început.

3 Câte am auzit și pe care le-am cunoscut și părinții noștri ni le-au povestit nouă.

4 Și care n-au fost ascunse de copiii lor pentru neamul ce va să vină.

5 Ci au vestit laudele Domnului și puterile Lui, și minunile pe care le-a făcut.

6 Și a ridicat mărturie întru Iacov și lege a pus în Israil.

7 Câte a poruncit părinților noștri, ca să le arate fiilor lor.

8 Ca să le cunoască neamul ce va să vină, fiii ce se vor naște și se vor ridica, și le vor spune fiilor lor.

9 Ca să-și pună în Dumnezeu nădejdea lor și să nu uite lucrurile lui Dumnezeu și să cerceteze poruncile Lui.

10 Ca să nu ajungă ca părinții lor, neam îndărătnic și răzvrătit.

11 Neam care nu și-a îndreptat inima sa și nu și-a încredințat lui Dumnezeu duhul său.

12 Fiii lui Efrem, cei ce întind și trag cu arcuri, s-au întors în zi de război.

13 N-au păzit legământul lui Dumnezeu, și în legea Lui n-au vrut să umble.

14 Și au uitat binefacerile Lui, și minunile Lui, pe care le-a arătat lor.

15 Minunile pe care le-a făcut înaintea părinților lor, în pământul Egiptului, în câmpia Tanisului.

16 A despicat marea și i-a trecut pe ei; a pus apele ca un burduf.

17 Și i-a călăuzit în nor ziua, și toată noaptea în lumină de foc;

18 Despicat-a stânca în pustie, și i-a adăpat cu adânc de apă.

19 Și a scos apă din stâncă, și a revărsat apele ca niște râuri.

20 Dar ei au păcătuit mai departe înaintea Lui, L-au întărâtat pe Cel Preaînalt în loc fără de apă.

21 Și au ispitit pe Dumnezeu în inimile lor, poftind mâncăruri după sufletul lor.

22 Și au vorbit rău de Dumnezeu, și au zis: „Oare, va putea Dumnezeu să gătească masă în pustie?

23 De vreme ce a lovit stânca și au curs ape, și puhoaie s-au revărsat,

24 Va putea oare să dea și pâine, sau să gătească masă poporului Său?”.

25 Pentru aceasta a auzit Domnul și S-a mâniat, și foc s-a aprins în Iacov și urgie s-a ridicat asupra lui Israil.

26 Căci nu au crezut în Dumnezeu, nici nu și-au pus nădejdea în mântuirea Lui.

27 Și a poruncit norilor de sus, și porțile cerului le-a deschis.

28 Și a plouat lor cu mană ca să mănânce, și le-a dat pâine din cer.

29 Pâinea Îngerilor a mâncat-o omul, hrană le-a trimis lor din destul.

30 Ridicat-a din cer vântul de miazăzi, și a adus cu puterea Sa vântul de apus.

31 Și a plouat peste ei cărnuri ca pulberea și păsări zburătoare ca nisipul mărilor.

32 Și au căzut în mijlocul taberei lor, împrejurul corturilor lor.

33 Și au mâncat și s-au săturat foarte, și le-a dat după pofta lor; nu au fost lipsiți de pofta lor.

34 Pe când mâncarea era încă în gura lor, mânia lui Dumnezeu s-a stârnit asupra lor.

35 Și a ucis pe cei mai mulți dintre ei, și pe cei aleși ai lui Israil i-a legat.

36 Cu toate acestea încă au mai păcătuit, și nu au crezut în minunile Lui.

37 Și s-au stins întru deșertăciune zilele lor, și anii lor degrab.

38 Când îi ucidea pe ei, atunci Îl căutau pe El și se întorceau și mânecau către Dumnezeu.

39 Și-au adus aminte că Dumnezeu ajutorul lor este, și Dumnezeul cel Preaînalt izbăvitorul lor este.

40 Și L-au iubit pe El cu gura lor, dar cu limba L-au mințit.

41 Și inima lor nu era dreaptă cu El, nici nu s-au arătat credincioși legământului Său.

42 Dar El este milostiv și le va ierta păcatele lor și nu-i va nimici.

43 Și va îndelunga a-și întoarce asupra lor mânia Sa, și nu Își va aprinde toată urgia Sa.

44 Și-a adus aminte că trup sunt, duh care trece și nu se mai întoarce.

45 De câte ori nu L-au întărâtat în pustie și L-au mâniat în pământ fără de apă?

46 Și s-au întors și L-au ispitit pe Dumnezeu, și pe Sfântul lui Israil L-au întărâtat.

47 Nu și-au adus aminte de mâna Lui, de ziua în care i-a izbăvit pe ei din mâna asupritorului.

48 Cum a pus în Egipt semnele Sale și minunile Sale în câmpia Tanisului.

49 Și a prefăcut în sânge râurile lor și apele lor, ca să nu bea.

50 Trimis-a asupra lor muscă câinească și îi mânca, și broaște care îi stricau.

51 Și a dat stricăciunii roadele lor și ostenelile lor lăcustelor.

52 Bătut-a cu grindină viile lor și duzii lor cu brumă.

53 Dat-a grindinii dobitoacele lor și averea lor focului.

54 Trimis-a asupra lor urgia mâniei Sale; mânie, urgie și necaz, trimise prin îngeri răi.

55 Deschis-a cale mâniei Sale, și nu a cruțat de moarte sufletele lor, și dobitoacele lor întru moarte le-a închis.

56 Și a bătut pe tot cel întâi-născut în pământul Egiptului, pârga a toată osteneala lor în locașurile lui Ham.

57 Ridicat-a ca pe niște oi pe poporul Său și i-a dus pe ei, ca pe o turmă în pustie.

58 Și i-a călăuzit pe ei întru nădejde și nu s-au înfricoșat, și pe vrăjmașii lor i-a acoperit marea.

59 Și i-a dus pe ei în muntele sfințeniei Sale, muntele acesta pe care l-a câștigat dreapta Sa.

60 Izgonit-a de la fața lor neamuri, și le-a dat lor moștenire cu funie de împărțire.

61 Și a așezat în corturile lor semințiile lui Israil.

62 Dar ei au ispitit și au întărâtat pe Dumnezeul cel Preaînalt, și mărturiile Lui nu le-au păzit.

63 Și s-au întors și s-au lepădat, ca și părinții lor, s-au schimbat într-un arc strâmb.

64 Și L-au mâniat cu dealurile lor, și cu cei ciopliți ai lor L-au întărâtat.

65 Auzit-a Dumnezeu și i-a trecut cu vederea, și a urgisit foarte pe Israil.

66 A lepădat cortul Său din Silom, locașul în care a locuit printre oameni.

67 Și a dat robiei tăria lor, și frumusețea lor a dat-o în mâinile vrăjmașilor.

68 Și a dat sabiei pe poporul Său, și moștenirea Sa a nesocotit-o.

69 Pe tinerii lor i-a mâncat focul, și fecioarele lor nu s-au jelit.

70 Preoții lor de sabie au căzut, și văduvele lor nu se vor plânge.

71 Și S-a trezit Domnul ca din somn, ca un puternic amețit de vin.

72 Și a lovit pe vrăjmașii Săi în cele din spate ale lor; ocară veșnică le-a dat lor.

73 Și a lepădat cortul lui Iosif, și seminția lui Efrem n-a ales-o.

74 Ci a ales seminția lui luda, Muntele Sion, pe care l-a iubit.

75 Și a zidit sfințenia Sa ca a inorogului; pe pământ a întemeiat seminția Sa în veac.

76 Și a ales pe David, robul Său, și l-a luat pe el de la turmele oilor.

77 De la cele fătătoare l-a luat pe el, ca să pască pe Iacov, robul Său, și pe Israil, moștenirea Sa.

78 Și i-a păscut pe ei întru nerăutatea inimii sale, și întru priceperea mâinilor sale i-a povățuit pe ei.