Psalmul 76

1 Cu glasul meu către Domnul am strigat, cu glasul meu către Dumnezeu, și a luat aminte la mine.

2 În ziua necazului meu pe Dumnezeu am căutat; noaptea cu mâinile mele întinse înaintea Lui, și nu m-am înșelat; lepădatu-s-a a fi mângâiat sufletul meu.

3 Adusu-mi-am aminte de Dumnezeu și m-am veselit; cugetat-am și s-a împuținat duhul meu.

4 Apucat-au străjile ochii mei; tulburatu-m-am și n-am grăit.

5 Gândit-am la zilele cele de demult, și de anii cei veșnici mi-am adus aminte și cugetam.

6 Noaptea vorbeam cu inima mea, și duhul meu cerceta:

7 Oare în veci mă va lepăda Domnul, și nu va mai binevoi niciodată?

8 Sau va curma până în sfârșit mila Sa? Sau va sfârși cuvântul din neam în neam?

9 Oare va uita să Se milostivească Dumnezeu? Sau va ține întru mânia Lui îndurările Sale?

10 Și am zis: „Acum am început; aceasta este schimbarea dreptei Celui Preaînalt”.

11 Adusu-mi-am aminte de lucrurile Domnului, și voi pomeni minunile Tale cele dintru început.

12 Și voi cugeta la toate lucrurile Tale și despre faptele Tale voi vorbi.

13 Dumnezeule, întru Cel sfânt este calea Ta. Cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru? Tu ești Dumnezeu, Care faci minuni!

14 Cunoscută ai făcut între popoare puterea Ta; izbăvit-ai cu brațul Tău pe poporul Tău, pe fiii lui Iacov și ai lui Iosif.

15 Văzutu-Te-au apele, Dumnezeule, văzutu-Te-au apele și s-au spăimântat, tulburatu-s-au adâncurile, de mulțimea vuietului apelor.

16 Glas au dat norii, căci săgețile Tale trec.

17 Glasul tunetului Tău în vârtej, luminat-au fulgerele Tale lumea, clătinatu-s-a și s-a cutremurat pământul.

18 În mare sunt căile Tale și cărările Tale în ape multe și urmele Tale nu se vor cunoaște.

19 Povățuit-ai ca pe niște oi pe poporul Tău, cu mâna lui Moisi și a lui Aaron.