Psaltirea

Psalmul 78

Sursă: Mărturie Athonită

1 Dumnezeule, venit-au neamurile în moștenirea Ta, pângărit-au locașul Tău cel sfânt, făcut-au Ierusalimul ca o colibă.

2 Pus-au stârvurile robilor Tăi mâncare păsărilor cerului; trupurile cuvioșilor Tăi, fiarelor pământului.

3 Vărsat-au sângele lor ca apa împrejurul Ierusalimului, și nu era cine să-i îngroape.

4 Făcutu-ne-am ocară vecinilor noștri, batjocură și râs celor dimprejurul nostru.

5 Până când, Doamne, Te vei mânia până în sfârșit? Până când se va aprinde ca focul râvna Ta?

6 Varsă mânia Ta peste neamurile care nu Te cunosc și peste împărățiile care n-au chemat Numele Tău.

7 Că au mâncat pe Iacov și locul lui l-au pustiit.

8 Să nu pomenești fărădelegile noastre cele de demult; degrab să ne întâmpine pe noi îndurările Tale, că am sărăcit foarte.

9 Ajută-ne nouă, Dumnezeule, Mântuitorul nostru, pentru slava Numelui Tău; Doamne, izbăvește-ne pe noi și curățește păcatele noastre pentru numele Tău.

10 Ca nu cumva să zică neamurile: „Unde este Dumnezeul lor?”.

11 Și să se cunoască între neamuri, înaintea ochilor noștri, răzbunarea sângelui robilor Tăi, care s-a vărsat.

12 Să intre înaintea Ta suspinul celor ferecați; după măreția brațului Tău, păzește pe fiii celor omorâți.

13 Răsplătește vecinilor noștri de șapte ori în sânul lor ocara cu care Te-au ocărât pe Tine, Doamne.

14 Iar noi, poporul Tău și oile pășunii Tale, lăuda-Te-vom pe Tine în veac, din neam în neam vom vesti lauda Ta.