Matei 23

1 Atunci le-a vorbit Iisus mulţimilor şi ucenicilor Săi, †

2 zicând: „Pe scaunul lui Moise s’au aşezat cărturarii şi fariseii;

3 deci, pe toate câte vă vor spune faceţi-le şi păziţi-le, dar după faptele lor să nu faceţi, că ei spun, dar nu fac. †

4 Că leagă sarcini grele şi cu anevoie de purtat şi le pun pe umerii oamenilor, dar ei nici cu degetul nu vor să le mişte. †

5 Şi toate faptele lor le fac ca să fie văzuţi de oameni; că-şi lăţesc filacteriila şi-şi măresc ciucurii de la poale. †

6 Şi la ospeţe le place să stea în capul mesei, iar în sinagogi pe scaunele cele dintâi †

7 şi să fie salutaţi în pieţe şi numiţi de oameni «Rabbi»b. †

8 Voi însă să nu vă numiţi «rabbi», căci unul este Învăţătorul vostru, Hristos, iar voi toţi sunteţi fraţi. †

9 Şi tată al vostru să nu numiţi pe nimeni pe pământ, căci Tatăl vostru unul este, Cel din ceruri. †

10 Nici învăţători să nu vă numiţi, căci Învăţătorul vostru unul este, Hristos. †

11 Şi cel ce este mai mare între voi să fie slujitorul vostru. †

12 Iar cel ce se va înălţa pe sine va fi smerit, şi cel ce se va smeri pe sine va fi înălţat. †

13 Vai vouă, cărturari şi farisei făţarnici!, că închideţi împărăţia cerurilor de dinaintea oamenilor; că voi nu intraţi, şi nici pe cei ce intră nu-i lăsaţi să intre. †

14 Vai vouă, cărturari şi farisei făţarnici!, că mâncaţi casele văduvelor, făcând îndelungi rugăciuni de ochii lumii; pentru aceasta mai mare osândă veţi luac. †

15 Vai vouă, cărturari şi farisei făţarnici!, că înconjuraţi marea şi uscatul ca să faceţi un prozelit; şi dacă l-aţi făcut, îl faceţi fiu al gheenei, de două ori mai mult decât voi.

16 Vai vouă, călăuze oarbe, care spuneţi: De se va jura cineva pe templu, nu-i nimic; dar de se va jura pe aurul templului, se leagă pe sine. †

17 Nebuni şi orbi! Ce este mai mare: aurul, sau templul care sfinţeşte aurul?

18 Şi mai spuneţi: De se va jura cineva pe altar, nu-i nimic; dar de se va jura pe darul de pe el, se leagă pe sine.

19 Nebuni şi orbi! Ce este mai mare: darul, sau altarul care sfinţeşte darul?; †

20 deci, cel ce se jură pe altar, se jură pe el şi pe toate câte sunt pe el;

21 iar cel ce se jură pe templu, se jură pe el şi pe Cel ce locuieşte în el; †

22 şi cel ce se jură pe cer, se jură pe tronul lui Dumnezeu şi pe Cel ce şade pe el. †

23 Vai vouă, cărturari şi farisei făţarnici!, că daţi zeciuială din izmă, din mărar şi din chimen, dar aţi lăsat părţile cele mai grele ale legii: dreptatea, mila şi credinţa; pe acestea trebuia să le faceţi, fără ca pe acelea să le lăsaţi; †

24 călăuze oarbe, care strecuraţi ţânţarul şi înghiţiţi cămila! †

25 Vai vouă, cărturari şi farisei făţarnici!, că voi curăţiţi partea din afară a paharului şi a blidului, dar înlăuntru ele sunt pline de răpire şi de ne’nfrânard. †

26 Fariseu orb!, curăţă’ntâi partea dinlăuntru a paharului şi a blidului, pentru ca şi cea din afară să fie curată! †

27 Vai vouă, cărturari şi farisei făţarnici!, că semănaţi cu mormintele văruite, care se arată frumoase pe dinafară, dar înlăuntru sunt pline de oase de morţi şi de toată necurăţia. †

28 Aşa şi voi, pe dinafară vă arătaţi drepţi oamenilor, dar pe dinlăuntru sunteţi plini de făţărnicie şi fărădelege. †

29 Vai vouă, cărturari şi farisei făţarnici!, că voi clădiţi mormintele profeţilor şi le împodobiţi pe ale drepţilor †

30 şi ziceţi: Dac’am fi fost noi în zilele părinţilor noştri, n’am fi fost părtaşi cu ei la sângele profeţilor!; †

31 aşa încât voi înşivă mărturisiţi că sunteţi fii ai celor ce i-au ucis pe profeţi. †

32 Dar voi aţi umplut măsura părinţilor voştri! †

33 Şerpi, pui de vipere, cum veţi scăpa de osânda gheenei? †

34 De aceea, iată că Eu trimit la voi profeţi şi înţelepţi şi cărturari; dintre ei veţi ucide şi veţi răstigni, dintre ei veţi biciui în sinagogile voastre şi-i veţi prigoni din cetate’n cetate; †

35 ca să vină asupra voastră tot sângele nevinovat ce s’a vărsat pe pământ, de la sângele dreptului Abel până la sângele lui Zaharia, fiul lui Berechia, pe care l-aţi ucis între templu şi altar. †

36 Adevăr vă grăiesc, veni-vor acestea toate peste neamul acesta!

37 Ierusalime, Ierusalime, care-i omori pe profeţi şi-i ucizi cu pietre pe cei trimişi la tine, de câte ori am vrut să-i adun pe fiii tăi aşa cum îşi adună cloşca puii sub aripi, dar voi n’aţi vrut. †

38 Iată, vi se lasă casa pustie! †

39 Că vă spun Eu vouă: De acum nu Mă veţi mai vedea până când veţi zice: Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului!” †