Matei 24

1 Şi ieşind Iisus şi plecând de la templu, s’au apropiat de El ucenicii Săi, ca să-I arate clădirile templului. †

2 Iar El, răspunzând, le-a zis: „Le vedeţi pe toate acestea? Adevăr vă grăiesc: Nu va rămâne aici piatră pe piatră, care să nu se risipească”. †

3 Şi şezând El pe Muntele Măslinilor, s’au apropiat de El ucenicii, doar între ei, şi I-au zis: „Spune-ne, când vor fi acestea, şi care este semnul venirii Tale şi al sfârşitului veacului?” †

4 Şi, răspunzând, Iisus le-a zis: „Luaţi aminte să nu vă amăgească cineva. †

5 Că mulţi vor veni în numele Meu, zicând: Eu sunt Hristos!, şi pe mulţi îi vor amăgi. †

6 Şi veţi auzi de războaie şi de zvonuri de războaie; luaţi seama să nu vă’nspăimântaţi, căci toate trebuie să fie, dar încă nu-i sfârşitul. †

7 Că neam peste neam se va ridica şi’mpărăţie peste’mpărăţie, şi va fi foamete şi ciumă şi cutremur mare pe-alocuri.

8 Dar toate acestea sunt doar începutul durerilor naşteriia. †

9 Atunci vă vor da pe voi la chinuri şi vă vor ucide şi veţi fi urâţi de toate neamurile din pricina numelui Meu. †

10 Atunci mulţi se vor poticni şi unii pe alţii se vor vinde şi unii pe alţii se vor urî. †

11 Şi mulţi profeţi mincinoşi se vor scula şi pe mulţi îi vor amăgi. †

12 Iar din pricina înmulţirii fărădelegii, iubirea multora se va răci. †

13 Dar cel ce va răbda până la sfârşit, acela se va mântui. †

14 Şi această Evanghelie a împărăţiei va fi propovăduită în toată lumea, spre mărturie la toate neamurile; şi atunci va veni sfârşitul. †

15 Deci, când veţi vedea ceea ce s’a spus prin profetul Daniel, urâciunea pustiirii stând în locul cel sfântb – cine citeşte, să înţeleagă –, †

16 atunci cei din Iudeea să fugă’n munţi; †

17 cel ce va fi pe casă să nu se coboare ca să-şi ia lucrurile din casă; †

18 iar cel din ţarină să nu se’ntoarcă înapoi ca să-şi ia haina. †

19 Dar vai de cele însărcinate şi de cele ce alăptează în zilele acelea! †

20 Rugaţi-vă însă ca fuga voastră să nu fie iarna, nici sâmbăta. †

21 Că mare necaz va fi atunci, cum n’a mai fost de la’nceputul lumii până acum, şi nici nu va mai fi. †

22 Şi dacă zilele acelea nu s’ar fi scurtat, nici un trup n’ar mai scăpa: dar zilele acelea se vor scurta de dragul celor aleşi. †

23 Atunci, de vă va spune cineva: Iată, aici este Hristos!, sau: Acolo!, să nu-l credeţi. †

24 Că se vor scula hristoşi mincinoşi şi profeţi mincinoşi şi vor face semne mari şi minuni, ca să-i amăgească, de va fi cu putinţă, şi pe cei aleşi. †

25 Iată, v’am spus-o dinainte. †

26 Aşadar, de vă vor spune: Iată, este în pustie!, să nu ieşiţi; Iată, este în cămări!, să nu credeţi. †

27 Că precum fulgerul iese de la răsărit şi se arată pân’la apus, tot aşa va fi şi venirea Fiului Omului. †

28 Că unde va fi stârvul, acolo se vor aduna vulturiic. †

29 Iar îndată după necazul acelor zile, soarele se va întuneca şi luna nu-şi va mai da lumina, iar stelele vor cădea din cer şi puterile cerului se vor clătina. †

30 Atunci se va arăta pe cer semnul Fiului Omului şi vor plânge toate seminţiile pământului şi-L vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului, cu putere şi cu slavă multă. †

31 Şi-i va trimite pe îngerii Săi cu sunet mare de trâmbiţă, şi pe cei aleşi ai Săi îi vor aduna din cele patru vânturi, de la marginile cerurilor pân’la marginile lor. †

32 Învăţaţi de la smochin această parabolă: Când mlădiţa lui devine fragedă şi odrăsleşte frunze, ştiţi că vara e aproape; †

33 tot aşa şi voi, când le veţi vedea pe toate acestea, să ştiţi că El este aproape, lângă uşid. †

34 Adevăr vă grăiesc că neamul acesta nu va trece până ce toate acestea se vor plinie. †

35 Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece! †

36 Iar de ziua şi de ceasul acela nimeni nu ştie, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl. †

37 Şi precum a fost în zilele lui Noe, tot aşa va fi şi venirea Fiului Omului; †

38 că precum în zilele acelea de dinainte de potop oamenii mâncau şi beau, se însurau şi se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie, †

39 şi n’au ştiut până ce a venit potopul şi i-a luat pe toţi, tot aşa va fi şi venirea Fiului Omului. †

40 Atunci, din doi care vor fi în ţarină, unul va fi luat şi altul va fi lăsat; †

41 din două, care vor măcina la râşniţă, una va fi luată şi alta va fi lăsată. †

42 Aşadar, privegheaţi, că nu ştiţi în care zi vine Domnul vostru. †

43 Să cunoaşteţi însă aceasta, că de-ar şti stăpânul casei la care ceas al nopţii vine furul, ar priveghea şi n’ar lăsa să i se spargă casa. †

44 De aceea şi voi fiţi gata, că’n ceasul în care nu gândiţi va veni Fiul Omului. †

45 Cine este oare slujitorul credincios şi înţelept, pe care stăpânul l-a pus peste slugile sale ca să le dea hrană la timp? †

46 Fericit e slujitorul acela pe care, venind stăpânul, îl va găsi făcând aşa; †

47 adevăr vă grăiesc că-l va pune peste toate avuţiile sale. †

48 Dar dacă slujitorul acela, rău fiind, va zice în inima sa: Stăpânul meu întârzie…, †

49 şi va începe să-i bată pe cei ce slujesc împreună cu el, să mănânce şi să bea cu beţivii, †

50 stăpânul acelui slujitor va veni în ziua când el nu se aşteaptă şi’n ceasul pe care nu-l ştie †

51 şi-l va despica în douăf şi partea lui o va pune cu făţarnicii. Acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor. †