Marcu 2

1 Şi după câteva zile a intrat iarăşi în Capernaum şi s’a auzit că este acasă. †

2 Şi s’au adunat atât de mulţi, încât nu mai era loc nici înaintea uşii; şi le grăia lor Cuvântul. †

3 Şi au venit la El aducându-I un slăbănog pe care-l purtau patru inşi. †

4 Şi neputând ei să se apropie de El din pricina mulţimii, au desfăcut acoperişul casei unde era Iisus şi, prin spărtură, au lăsat în jos patul pe care zăcea slăbănogul. †

5 Şi văzând Iisus credinţa lor, i-a zis slăbănogului: „Fiule, iertate fie păcatele tale!” †

6 Şi erau acolo unii dintre cărturari, care şedeau şi cugetau în inimile lor: †

7 „Pentru ce vorbeşte acesta astfel? El blasfemiază. Cine poate să ierte păcatele, fără numai unul Dumnezeu?” †

8 Şi îndată cunoscând Iisus cu Duhul Său că aşa cugetau ei în sinea lor, le-a zis: „De ce cugetaţi acestea în inimile voastre? †

9 Ce este mai lesne, a-i zice slăbănogului: Iertate fie-ţi păcatele!, sau a-i zice: Ridică-te, ia-ţi patul şi umblă!? †

10 Dar ca să ştiţi că putere are Fiul Omului să ierte păcatele pe pământ – i-a zis slăbănogului –: †

11 ţie-ţi spun: Ridică-te, ia-ţi patul şi mergi la casa ta!” †

12 Şi el de’ndată s’a ridicat şi, luându-şi patul, a ieşit afară de faţă cu toţi, încât toţi erau uimiţi şi-L slăveau pe Dumnezeu, zicând: „Asemenea lucruri niciodată n’am văzut”. †

13 Şi iarăşi a ieşit la mare, şi toată mulţimea venea la El, şi El îi învăţa.

14 Şi în trecere l-a văzut pe Levi al lui Alfeu şezând la vamă şi i-a zis: „Vino după Mine!” Iar el, ridicându-se, a mers după Dânsul. †

15 Şi pe când şedea El la masă în casa lui Levi, mulţi vameşi şi păcătoşi şedeau la masă cu Iisus şi cu ucenicii Săi; că mulţi erau aceştia şi-I urmau. †

16 Iar cărturarii şi fariseii, văzându-L că mănâncă împreună cu păcătoşii şi cu vameşii, ziceau către ucenicii Lui: „De ce mănâncă şi bea învăţătorul vostru cu vameşii şi cu păcătoşii?” †

17 Şi auzind Iisus, le-a zis: „Nu cei sănătoşi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. Nu pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi am venit să-i chem la pocăinţă”. †

18 Ucenicii lui Ioan şi fariseii posteau; şi au venit şi I-au zis: „De ce ucenicii lui Ioan şi ucenicii fariseilor postesc, iar ucenicii tăi nu postesc?” †

19 Şi Iisus le-a zis: „Pot oare nuntaşii să postească în timp ce mirele este cu ei? Atâta timp cât îl au pe mire cu ei, nu pot posti. †

20 Dar vor veni zile când mirele se va lua de la ei, şi atunci, în acele zile, vor posti. †

21 Nimeni nu coase la haină veche petic dintr’un postav nou; altfel, peticul nou va trage din haina veche şi se va face o ruptură mai rea. †

22 De asemenea, nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi; altfel, vinul nou sparge burdufurile şi vinul se varsă şi burdufurile se strică; ci vinul nou trebuie pus în burdufuri noi”. †

23 Şi pe când mergea El într’o sâmbătă prin holde, ucenicii Săi, pe cale, au început să smulgă spice. †

24 Şi fariseii Îi ziceau: „Vezi, de ce fac ei sâmbăta ce nu se cuvine?” †

25 Şi Iisus le-a răspuns: „Oare niciodată n’aţi citit ce a făcut David când a fost în lipsă şi a flămânzit, el şi cei ce erau cu el? †

26 cum a intrat în casa lui Dumnezeu, în zilele lui Abiatar arhiereul, şi a mâncat pâinile punerii-înainte, pe care nu se cuvenea să le mănânce decât preoţii, şi a dat şi celor ce erau cu el?” †

27 Şi le zicea: „Sâmbăta a fost făcută pentru om, iar nu omul pentru sâmbătă; †

28 aşa că Fiul Omului este Domn şi al sâmbetei”. †