Marcu 1

1 Începutul Evangheliei lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.

2 După cum este scris în profetul Isaia: Iată, Eu îl trimit înaintea feţei Tale pe îngerul Meu, care-ţi va pregăti calea; †

3 glasul celui ce strigă în pustie: Gătiţi calea Domnului, drepte faceţi-I cărările, †

4 Ioan boteza în pustie, propovăduind botezul pocăinţei spre iertarea păcatelor. †

5 Şi ieşeau spre el tot ţinutul Iudeii şi toţi cei din Ierusalim şi se botezau de către el în râul Iordan, mărturisindu-şi păcatele. †

6 Şi Ioan era îmbrăcat în haină de păr de cămilă, cu cingătoare de piele împrejurul mijlocului şi se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică. †

7 Şi propovăduia, zicând: „Vine în urma mea Cel ce este mai tare decât mine, Căruia nu sunt vrednic, plecându-mă, să-I dezleg cureaua încălţămintelor. †

8 Eu v’am botezat cu apă, dar el vă va boteza cu Duh Sfânt”. †

9 Şi în zilele acelea, Iisus a venit din Nazaretul Galileii şi S’a botezat în Iordan de către Ioan. †

10 Şi îndată, ieşind din apă, a văzut cerurile deschise şi Duhul ca un porumbel pogorându-Se peste El. †

11 Şi glas s’a făcut din ceruri: „Tu eşti Fiul Meu Cel iubit, întru Tine am binevoit”. †

12 Şi îndată Duhul L-a scos în pustie. †

13 Şi a fost în pustie patruzeci de zile, fiind ispitit de Satana. Şi era împreună cu fiarele, şi îngerii Îi slujeau. †

14 După ce Ioan a fost întemniţat, Iisus a venit în Galileea, propovăduind Evanghelia împărăţiei lui Dumnezeu †

15 şi zicând: „Plinitu-s’a vremeab şi împărăţia lui Dumnezeu s’a apropiat. Pocăiţi-vă şi credeţi în Evanghelie!” †

16 Şi umblând pe lângă Marea Galileii, a văzut pe Simon şi pe Andrei, fratele lui Simon, aruncându-şi mrejele în mare, că erau pescari. †

17 Şi le-a zis Iisus: „Veniţi după Mine şi vă voi face să fiţi pescari de oameni!” †

18 Şi lăsându-şi de’ndată mrejele, au mers după El. †

19 Şi mergând puţin mai departe, i-a văzut pe Iacob al lui Zevedeu şi pe Ioan, fratele acestuia, care erau şi ei în corabie, dregându-şi mrejele. †

20 Şi i-a chemat îndată. Iar ei, lăsându-l pe tatăl lor Zevedeu în corabie împreună cu lucrătorii, s’au dus după El. †

21 Şi au venit în Capernaum. Şi îndată intrând El sâmbăta în sinagogă, îi învăţa. †

22 Şi erau uimiţi de învăţătura Lui, că El îi învăţa ca Unul Care are putere, iar nu în felul cărturarilor. †

23 Şi era atunci în sinagoga lor un om cu duh necurat care striga tare, †

24 zicând: „Ce ai cu noi, Iisuse Nazarinene? Ai venit să ne pierzi? Te ştim cine eşti: Sfântul lui Dumnezeu”. †

25 Şi Iisus l-a certat, zicând: „Taci şi ieşi din el!” †

26 Şi, scuturându-l duhul cel necurat şi strigând cu glas mare, a ieşit din el. †

27 Şi toţi s’au înspăimântat, încât se întrebau între ei, zicând: „Ce este aceasta?: Învăţătură nouă şi cu putere; că El şi duhurilor necurate le porunceşte, şi ele i se supun”. †

28 Şi îndată s’a răspândit vestea despre El pretutindeni, în tot ţinutul Galileii. †

29 Şi după ce au ieşit din sinagogă, au venit în casa lui Simon şi a lui Andrei, cu Iacob şi cu Ioan. †

30 Iar soacra lui Simon zăcea aprinsă de friguri; şi îndată I-au vorbit despre ea. †

31 Şi apropiindu-Se, a ridicat-o apucând-o de mână. Şi au lăsat-o frigurile şi ea Îi slujea. †

32 Iar când s’a făcut seară şi soarele apusese, au adus la El pe toţi bolnavii şi demonizaţii, †

33 şi toată cetatea era adunată la uşă.

34 Şi i-a tămăduit pe mulţi care pătimeau de felurite boli, şi demoni mulţi a scos. Şi pe demoni nu-i lăsa să vorbească, pentru că ei ştiau că El este Hristos. †

35 Şi a doua zi, sculându-Se foarte de noapte, a ieşit şi S’a dus într’un loc pustiu şi Se ruga acolo. †

36 Iar Simon şi cei ce erau cu el s’au dus după Dânsul.

37 Şi, aflându-L, I-au zis: „Toţi Te caută”. †

38 Iar El le-a zis: „Să mergem în altă parte, prin cetăţile şi satele învecinate, ca să propovăduiesc şi acolo, că pentru aceasta am venit”. †

39 Şi a propovăduit în sinagogile lor, în toată Galileea, scoţându-i pe demoni. †

40 Şi a venit la El un lepros, rugându-L şi îngenunchind şi zicând: „Dacă vrei, Tu poţi să mă curăţeşti”. †

41 Şi făcându-I-Se milă, Şi-a întins mâna şi S’a atins de el şi i-a zis: „Vreau, curăţeşte-te!” †

42 Şi îndată s’a depărtat lepra de pe el şi s’a curăţit. †

43 Şi dându-i poruncă aspră, îndată l-a scos afară †

44 şi i-a zis: „Ia seama, să nu spui nimănui nimic, ci mergi de te arată preotului, iar pentru curăţirea ta să duci cele rânduite de Moise, să le fie lor mărturie”. †

45 Dar el, ieşind, a început să spună multe’n gura mare şi să răspândească vorba, aşa încât Iisus nu mai putea să intre pe faţă în cetate, ci stătea afară, în locuri pustii; şi veneau la El de pretutindeni. †