Psalmul 62

1 Dumnezeule, Dumnezeul meu, către Tine mânec.

2 Însetat-a de Tine sufletul meu; de multe ori a suspinat după Tine trupul meu, în pământ pustiu și neumblat și fără de apă.

3 Așa în locul cel sfânt m-am arătat Ție, ca să văd puterea Ta și slava Ta.

4 Că mai bună este mila Ta decât viața; buzele mele Te vor lăuda.

5 Așa Te voi binecuvânta în viața mea, și în numele Tău voi ridica mâinile mele.

6 Ca de seu și de grăsime să se sature sufletul meu, și cu buze de bucurie Te va lăuda gura mea.

7 De-mi aduceam aminte de Tine în așternutul meu, în zori de zi cugetam la Tine,

8 Că ai fost ajutorul meu, și întru acoperământul aripilor Tale mă voi veseli.

9 Lipitu-s-a sufletul meu de Tine și pe mine m-a sprijinit dreapta Ta.

10 Iar ei în zadar au căutat sufletul meu, intra-vor în cele mai de jos ale pământului; da-se-vor în mâinile sabiei, părți vulpilor vor fi.

11 Iar împăratul se va bucura întru Dumnezeu; lăuda-se-va tot cel ce se jură întru El, că s-a astupat gura celor ce grăiesc nedreptăți.