Psaltirea

Psalmul 51

Sursă: Mărturie Athonită

1 Ce te fălești întru răutate, puternice, în fărădelege petrecând toată ziua?

2 Nedreptate a grăit limba ta, ca un brici ascuțit ai făcut vicleșug.

3 Iubit-ai răutatea mai mult decât bunătatea, nedreptatea mai mult decât a grăi dreptate.

4 Iubit-ai toate cuvintele pierzării, limbă vicleană.

5 Pentru aceasta să te surpe Dumnezeu de tot, să te smulgă și să te strămute din cortul tău, și rădăcina ta din pământul celor vii.

6 Vedea-vor drepții și se vor teme, vor râde de el și vor zice:

7 „Iată om care nu și-a pus ajutor pe Dumnezeu, ci a nădăjduit în mulțimea bogăției sale și s-a întărit întru deșertăciunea sa”.

8 Dar eu, ca un măslin roditor în casa lui Dumnezeu; nădăjduit-am în mila lui Dumnezeu în veac și în veacul veacului.

9 Lăuda-Te-voi pe Tine în veac că Tu ai lucrat, și voi aștepta numele Tău, că bun este înaintea Cuvioșilor Tăi.