Psalmul 50
Sursă: Mărturie Athonită
1 Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea.
2 Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea, și de păcatul meu mă curățește.
3 Că fărădelegea mea eu o cunosc, și păcatul meu înaintea mea este pururea.
4 Ție Unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa că drept ești întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu.
5 Că, iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea.
6 Că, iată, adevărul ai iubit, cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale Mi-ai arătat mie.
7 Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți; spăla-mă-vei și mai mult decât zăpada mă voi albi.
8 Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele cele smerite.
9 Întoarce fața Ta de la păcatele mele, și toate fărădelegile mele șterge-le.
10 Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și Duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele.
11 Nu mă lepăda de la fața Ta, și Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine.
12 Dă-mi iarăși bucuria mântuirii Tale, și cu Duh stăpânitor mă întărește.
13 Învăța-voi pe cei fărădelege căile Tale, și cei necredincioși la Tine se vor întoarce.
14 Izbăvește-mă de vărsare de sânge Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
15 Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta.
16 Că de-ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderi de tot nu vei binevoi.
17 Jertfa lui Dumnezeu, duhul umilit; inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
18 Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului.
19 Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot.
20 Atunci vor pune pe altarul Tău viței.