Psalmul 35

1 Zis-a călcătorul de lege întru sinea sa ca să păcătuiască, nu este frica de Dumnezeu înaintea ochilor lui.

2 Că s-a înșelat pe sine, ca să nu-și afle fărădelegea și s-o urască.

3 Graiurile gurii lui fărădelege și vicleșug; n-a vrut să priceapă ca să facă bine.

4 Fărădelege a cugetat în așternutul său, în toată calea care nu e bună a stat și răutatea n-a urât.

5 Doamne, în Cer este mila Ta și adevărul Tău până la nori.

6 Dreptatea Ta ca munții lui Dumnezeu, judecățile Tale adânc mare; oameni și dobitoace vei mântui, Doamne.

7 Cât de mult ai înmulțit mila Ta, Dumnezeule; fiii oamenilor sub acoperământul aripilor Tale vor nădăjdui.

8 Îmbăta-se-vor din belșugul casei Tale, și din șuvoiul desfătării Tale îi vei adăpa pe ei.

9 Că la Tine este izvorul vieții, întru lumina Ta vom vedea lumină.

10 Tinde mila Ta celor ce Te cunosc pe Tine, și dreptatea Ta celor drepți cu inima.

11 Să nu vină peste mine picior de mândrie, și mâna păcătosului să nu mă clatine.

12 Acolo au căzut toți cei ce lucrează fărădelegea, izgoniți au fost și nu vor putea să stea.