Psalmul 31

1 Fericiți cărora s-au iertat fărădelegile și cărora s-au acoperit păcatele.

2 Fericit bărbatul căruia nu-i va socoti Domnul păcatul, nici nu este în gura lui vicleșug.

3 Că am tăcut, învechitu-s-au oasele mele, strigând toată ziua.

4 Că zi și noapte s-a îngreuiat peste mine mâna Ta, întorsu-m-am spre chinuire când mi s-a înfipt mie ghimpele.

5 Fărădelegea mea am făcut-o cunoscută și păcatul meu nu l-am ascuns.

6 Zis-am: „Mărturisi-voi Domnului fărădelegea mea, împotriva mea”; iar Tu ai iertat nelegiuirea inimii mele.

7 Pentru aceasta se va ruga către Tine tot cuviosul la vreme potrivită, iar potop de ape multe, de el nu se va apropia.

8 Tu ești scăparea mea din necazul ce mă cuprinde, bucuria mea, izbăvește-mă de cei ce m-au împresurat.

9 Înțelepți-te-voi și te voi îndrepta pe calea aceasta, pe care vei merge; aținti-voi spre tine ochii Mei.

10 Nu fiți asemenea calului și catârului, la care nu este pricepere.

11 Cu zăbală și cu frâu fălcile lor vei strânge, ale celor ce nu se apropie de Tine.

12 Multe sunt bătăile păcătosului, iar pe cel ce nădăjduiește în Domnul, mila îl va înconjura.

13 Bucurați-vă întru Domnul și vă veseliți, drepților, și vă lăudați toți cei drepți la inimă.