Ce înseamnă „doar Scriptura” și ce răspunde Ortodoxia?

Nuanța ortodoxă

Hai să spunem corect poziția protestantă, pentru că în ea e și ceva bun. Protestantul vrea să apere Cuvântul lui Dumnezeu de adăugirile omenești, și ține Biblia la mare cinste. Asta e frumos. Problema e cuvântul doar.

Gândește-te la ordinea lucrurilor. Primii creștini nu aveau un Nou Testament în mână, el s-a scris de-a lungul mai multor zeci de ani, iar lista cărților sfinte a fost limpezită de Biserică abia după veacuri. Deci Scriptura s-a născut înăuntrul Bisericii, nu deasupra ei. Sfântul Pavel le scrie tesalonicenilor să țină predaniile pe care le-au primit fie prin cuvânt, fie prin epistola noastră (II Tesaloniceni 2, 15). Adică el însuși spune că nu tot ce contează a fost pus în scris.

Și mai e ceva foarte practic. Toți citim Scriptura printr-o înțelegere; întrebarea e a cui. Famenul etiopian citea profetul, și Filip îl întreabă înțelegi ce citești?, iar el răspunde cum aș putea, dacă nu mă călăuzește cineva? (Faptele Apostolilor 8, 30-31). „Doar Scriptura”, lăsată fiecare s-o tâlcuiască singur, a dus în câteva veacuri la mii de grupări care nu se înțeleg între ele asupra acelorași versete. Pentru ortodocși, Scriptura se citește în Biserică, împreună cu Părinții și cu Sinoadele, fiindcă Același Duh care a inspirat-o o și luminează când o citești în sânul Bisericii. Nu Scriptura contra Tradiției, ci Scriptura înăuntrul Tradiției. Biserica e, cum zice tot Pavel, stâlpul și temelia adevărului (I Timotei 3, 15).