Înţelepciunea lui Iisus Sirah 48

1 Atunci profetul Ilie s’a ridicat ca un foc, iar cuvântul său ardea ca o flacără. †

2 Prin el a venit peste ei foamete şi prin râvna lui s’au împuţinat.

3 Prin cuvântul Domnului a închis cerul şi tot aşa, de trei ori, a coborât foc. †

4 Cât de slăvit ai fost, Ilie, întru minunile tale! Cine-ar putea să se laude că-ţi seamănă ţie?, †

5 ţie, cel ce ai înviat din moarte un răposat, da, din locaşul morţilor, prin cuvântul Celui-Preaînalt; †

6 cel ce ai răsturnat regi în prăbuşire şi oameni slăviţi, din culcuşul lor; †

7 cel ce’n Sinai ai auzit mustrare şi în Horeb, judecata răzbunării; †

8 cel ce ai uns regi care să pedepsească şi profeţi care să-ţi urmeze; †

9 cel ce ai fost luat într’un vârtej de foc, într’un car cu cai înflăcăraţi; †

10 cel ce-ai fost rânduit să mustri’n vremuri [viitoare], ca să domoleşti mânia înainte ca ea să izbucnească, să întorci inima părintelui spre fiu şi să reaşezi triburile lui Iacob. †

11 Fericiţi sunt cei ce te-au văzut şi cei ce-au adormit întru iubire! Fiindcă şi noi cu viaţă vom trăi.

12 Când Ilie s’a învăluit în vârtej, Elisei s’a umplut de duhul său; cât a trăit, de nici un stăpânitor n’a fost clintit, nimeni nu l-a putut subjuga. †

13 Nici un lucru nu-l putea depăşi, iar trupul său a profeţit şi’n moarte. †

14 În timpul vieţii a făcut minuni, în moartea sa, minunate i-au fost lucrările. †

15 Cu toate acestea, poporul nu s’a pocăit; de păcatele lor nu s’au îndepărtat pân’ ce-au fost duşi din ţara lor ca robi şi’mprăştiaţi pe tot pământul.

16 Doar un popor micuţ a mai rămas cu un cârmuitor din casa lui David. Unii din ei au făcut ceea ce e plăcut [Domnului], iar alţii şi-au înmulţit păcatele.

17 Iezechia şi-a întărit cetatea şi a adus apa’ntre zidurile ei, cu fierul a săpat în stâncă şi a făcut casă pentru apă. †

18 În vremea lui s’a ridicat Senaherib şi l-a trimis pe Rabşache, care s’a dus şi şi-a ridicat mâna împotriva Sionului, în semeţia lui, trufaşă fără seamăn. †

19 Atunci inimile şi mâinile le-au tremurat şi-au fost cuprinşi de chinuri ca ale femeii’n facere

20 şi L-au chemat pe Domnul-Milostivul, spre El întinzându-şi mâinile;

21 Cel-Sfânt i-a auzit degrab din cer, şi i-a scăpat prin mâna lui Isaia; a lovit tabăra Asirienilor, îngerul Său i-a nimicit. †

22 Căci Iezechia a făcut ceea ce era plăcut Domnului şi s’a ţinut tare în căile lui David, părintele său, pe care i le-a arătat Isaia, profetul, mare şi vrednic de crezare’n vedeniile lui. †

23 În vremea lui s’a dat soarele înapoi şi regelui i s’a sporit viaţa. †

24 Puternic insuflat, el a văzut şi ce va fi la urmă şi i-a alinat pe necăjiţii din Sion,

25 pe cele ce vor fi le-a arătat până’n vecie şi pe cele ascunse, mai înainte ca ele să fi fost.