Psalmii 31

1 Fericiţi cei cărora li s’au trecut cu vederea fărădelegile şi ale căror păcate li s’au acoperit. †

2 Fericit e omul căruia Domnul nu-i va socoti păcatul şi’n gura căruia nu este vicleşug. †

3 Fiindcă eu am tăcut, oasele mi-au îmbătrânit în strigătul meu de toată ziua.

4 Că mâna Ta s’a îngreuiat asupră-mi ziua şi noaptea, întorsu-m’am în suferinţă când ghimpele mă împungea. †

5 Păcatul mi l-am cunoscut, farădelegea nu mi-am acoperit-o. Zis-am: „Împotriva mea îmi voi mărturisi Domnului fărădelegea”, iar Tu mi-ai trecut cu vederea nelegiuirea inimii. †

6 Pentru aceasta se va ruga la Tine tot cuviosul la vreme potrivită, şi chiar în potop de ape multe, ele de el nu se vor apropia. †

7 Tu eşti scăparea mea din necazul ce mă cuprinde; Tu, bucuria mea, izbăveşte-mă de cei ce m’au împresurat! †

8 – Eu te voi învăţa şi te voi cârmui pe calea aceasta pe care vei merge, ochii Mei asupra ta se vor întări: †

9 Nu fi ca un cal sau ca un catâr lipsit de pricepere, ale căror fălci tu le vei strânge’n frâu şi’n zăbală, ca ei să nu se apropie de tine. †

10 Multe sunt durerile păcătosului, dar mila îl va înconjura pe cel ce nădăjduieşte în Domnul. †

11 Bucuraţi-vă în Domnul şi veseliţi-vă, drepţilor, lăudaţi-vă, toţi cei drepţi la inimă! †