Psalmii 29
Sursă: Mărturie Athonită
1 Înălţa-Te-voi, Doamne, că Tu m’ai ridicat şi n’ai făcut din mine veselia vrăjmaşilor mei. †
2 Doamne, Dumnezeul meu, strigat-am către Tine şi Tu m’ai vindecat. †
3 Doamne, Tu mi-ai scos sufletul din iad, Tu m’ai smuls dintre cei ce se pogoară în groapă. †
4 Cântaţi-I Domnului voi, cei cuvioşi ai Lui, şi mărturisiţi pomenirea sfinţeniei Lui; †
5 că urgie este’n mânia Lui, dar viaţă în vrerea Lui: seara-i sălaş de plângere, iar dimineaţa, de bucurie. †
6 Zis-am eu întru îmbelşugarea mea: „În veac nu mă voi clinti!” †
7 Întru voia Ta, Doamne, dat-ai frumuseţii mele putere, dar dacă Tu Ţi-ai întors faţa, eu m’am tulburat.
8 Către Tine, Doamne, voi striga şi către Dumnezeul meu mă voi ruga:
9 „Ce folos ai Tu de sângele meu, că mă cobor în stricăciune? Oare ţărâna se va mărturisi Ţie? sau ea va vesti adevărul Tău?” †
10 Auzit-a Domnul şi m’a miluit, Domnul a fost ajutorul meu.
11 Plânsul mi l-ai întors întru bucurie, sacul mi l-ai rupt şi cu veselie m’ai încins, †
12 pentru ca slava mea să-Ţi cânte fără să-mi pară rău; Doamne, Dumnezeul meu, în veac Te voi lăuda!