Psalmii 17

1 Iubi-Te-voi, Doamne, vârtutea mea, †

2 Domnul este întărirea mea şi scăparea mea şi izbăvitorul meu; Dumnezeul meu e ajutorul meu şi voi nădăjdui spre El, El e apărătorul meu şi puterea mântuirii mele şi ocrotitorul meu. †

3 Întru laudă Îl voi chema pe Domnul şi de vrăjmaşii mei mă voi mântui. †

4 Cuprinsu-m’au durerile morţii, pâraiele fărădelegii m’au tulburat, †

5 durerile iadului m’au înconjurat, laţurile morţii mi-au ieşit în cale. †

6 Şi’ntru necazul meu L-am chemat pe Domnul, către Dumnezeul meu am strigat. Din locaşul Său cel sfânt auzit-a glasul meu, strigarea mea de dinaintea Lui va intra în auzul Său. †

7 Şi pământul s’a clătinat şi s’a cutremurat, temeliile munţilor au fremătat şi s’au clătinat, că Dumnezeu S’a mâniat pe ele. †

8 Întru mânia Lui fum s’a ridicat, pară de foc din faţa Lui se aprinde, cărbuni se aţâţă din parte-I. †

9 El cerurile le-a aplecat şi S’a pogorât, negură sub picioarele Lui. †

10 Şi S’a suit pe heruvim şi a zburat, pe aripile vântului zburat-a. †

11 El Şi-a pus întunericul să-I ţină perdea, cortul Său împrejurul Său, apă’ntunecoasă în norii văzduhului. †

12 Mişcatu-s’au norii de strălucirea feţei Sale, grindină şi cărbuni aprinşi. †

13 Domnul a tunat din cer, Domnul Cel-Preaînalt Şi-a dat glasul Său; †

14 trimis-a săgeţi şi i-a risipit, fulgere înmulţit-a şi i-a răvăşit. †

15 Şi s’au arătat izvoarele apelor şi s’au descoperit temeliile lumii de certarea Ta, Doamne, la suflarea vântului mâniei Tale. †

16 Trimis-a [mâna Lui] din înălţime şi m’a luat, ridicatu-m’a din ape multe. †

17 El mă va izbăvi de vrăjmaşii mei cei tari, şi de cei ce mă urăsc, că s’au întărit mai mult decât mine. †

18 Ei m’au luat pe neaşteptate în ziua necazului meu, dar Domnul mi-a fost întărire †

19 şi m’a scos la lărgime; izbăvitu-m’a pentru că m’a vrut. †

20 Domnul mă va răsplăti după dreptatea mea, după curăţia mâinilor mele îmi va răsplăti; †

21 că am păzit căile Domnului şi nu I-am fost necredincios Dumnezeului meu; †

22 că toate judecăţile Lui sunt înaintea mea şi îndreptările Lui nu s’au depărtat de la mine. †

23 Şi voi fi neprihănit cu El şi de fărădelegea mea mă voi păzi. †

24 Şi Domnul mă va răsplăti după dreptatea mea, după curăţia mâinilor mele înaintea ochilor Săi. †

25 Cu cel drept vei fi drept; cu omul nevinovat, nevinovat vei fi; †

26 cu cel ales vei fi ales şi cu cel îndărătnic Te vei îndărătnici. †

27 Că Tu vei mântui poporul celor umiliţi şi vei smeri privirea celor mândri. †

28 Că Tu vei lumina ceea ce mă luminează, Doamne; Tu, Dumnezeul meu, îmi vei lumina mie întunericul. †

29 Că întru Tine mă voi izbăvi de’ncercare şi întru Dumnezeul meu voi trece zidul. †

30 El, Dumnezeul meu, fără prihană e calea Lui, cuvintele Domnului în foc lămurite; El este scutul tuturor celor ce nădăjduiesc într’Însul. †

31 Că cine este Dumnezeu în afară de Domnul? şi cine este Dumnezeu în afară de Dumnezeul nostru?: †

32 Dumnezeu, Cel ce mă încinge cu putere şi fără prihană mi-a făcut calea, †

33 El, Cel ce-mi face picioarele tari ca ale cerbului şi peste cele înalte mă aşază. †

34 Tu eşti Cel ce-mi învaţă mâinile la luptă şi pune’n braţele mele arc de aramă. †

35 Tu mi-ai dat mie scutul mântuirii; dreapta Ta m’a sprijinit, certarea Ta m’a îndreptat cu totul, certarea Ta îmi va fi învăţătură. †

36 Lărgit-ai paşii mei sub mine, urmele mele n’au slăbit. †

37 Pe vrăjmaşii mei îi voi alerga şi-i voi prinde şi nu mă voi întoarce până ce se vor slei; †

38 îi voi zdrobi şi nu vor mai putea să se ridice, cădea-vor sub picioarele mele. †

39 Tu m’ai încins cu putere pentru război, Tu i-ai împiedicat pe toţi cei de sub mine ce se ridicau împotriva mea, †

40 pe vrăjmaşii mei mi i-ai pus pe fugă şi pe cei ce mă urăsc i-ai nimicit. †

41 Ei au strigat, dar nu era Cel ce mântuieşte, [strigat-au] spre Domnul, dar El nu i-a auzit. †

42 Eu îi voi mărunţi cum e praful în faţa vântului, cum e tina uliţelor îi voi face clisă. †

43 Tu mă vei izbăvi de tăgada poporului; Tu m’ai pus în fruntea neamurilor; poporul pe care nu l-am cunoscut mi-a slujit, †

44 cu auzul urechii m’a auzit, fiii străinilor m’au linguşit. †

45 Fiii străinilor au îmbătrânit şi au şchiopătat în afara cărărilor lor. †

46 Viu este Domnul, binecuvântat este Dumnezeul meu, Înalţe-Se Dumnezeul mântuirii mele! †

47 Dumnezeule, Cel ce mi-ai dăruit răzbunare şi mi-ai supus popoare, †

48 Tu, Cel ce m’ai izbăvit de vrăjmaşii cei furioşi, înalţă-mă dintre cei ce se ridică împotriva mea, de omul nedrept izbăveşte-mă! †

49 Pentru aceasta, Doamne, Te voi lăuda întru neamuri şi numelui Tău îi voi cânta, †

50 al Tău, Cel ce sporeşti mântuirea regelui Tău şi-i faci milă unsului Tău, lui David şi seminţiei lui până’n veac. †