Psalmii 16

1 Ascultă-mi, Doamne, dreptatea, ia aminte la ruga mea, pleacă-Ţi auzul la rugăciunea mea din buze neviclene! †

2 De dinaintea feţei Tale să-mi vină mie judecata, ochii mei să vadă ce e drept.

3 Tu mi-ai cercat inima, noaptea ai cercetat-o; cu foc m’ai lămurit, dar nu s’a aflat întru mine nedreptate. †

4 Pentru ca gura mea să nu grăiască lucruri omeneşti, de dragul cuvintelor de pe buzele Tale eu am păzit căi aspre.

5 Întăreşte-mi paşii întru cărările Tale pentru ca paşii mei să nu şovăie.

6 Eu am strigat fiindcă Tu m’ai auzit, Dumnezeule; pleacă-Ţi auzul spre mine şi ascultă-mi cuvintele!

7 Minunate fă milele Tale, Tu, Cel ce-i mântuieşti pe cei ce nădăjduiesc întru Tine, îi mântuieşti de cei ce stau împotriva dreptei Tale. †

8 Păzeşte-mă ca pe lumina ochiului; cu acoperământul aripilor Tale acoperă-mă †

9 de faţa necredincioşilor care mă necăjesc.Duşmanii mi-au împresurat sufletul;

10 în grăsimea lor s’au îngrădit, gura lor a grăit trufie. †

11 Izgonitu-m’au acum şi m’au înconjurat, ochii şi i-au pus asupră-mi ca să mă culce la pământ.

12 Apucatu-m’au precum un leu gata de vânătoare, ca un pui de leu ce locuieşte’n ascunzişuri. †

13 Scoală-Te, Doamne, ieşi-le înainte şi împiedică-i! Izbăveşte-mi sufletul de cei necredincioşi, cu sabia Ta, de vrăjmaşii mâinii Tale,

14 Doamne, de cei puţini care’n viaţa lor îşi iau partea acestei lumi, cei ce din cămările Tale şi-au umplut pântecele, şi-au săturat fiii, iar rămăşiţele le-au lăsat pe seama pruncilor lor.

15 Iar eu întru dreptate mă voi arăta feţei Tale, sătura-mă-voi când se va arăta slava Ta. †