Isaia

Isaia 61

Sursă: Mărturie Athonită

1 Duhul Domnului e peste Mine, pentru că El M’a uns; El M’a trimis să le binevestesc săracilor, să-i vindec pe cei zdrobiţi la inimă, robilor să le vestesc libertate şi orbilor vedere, †

2 să vestesc anul bineprimit al Domnului şi ziua răsplătirii, să-i mângâi pe toţi cei ce plâng; †

3 pentru ca celor ce plâng să li se dea în Sion slavă în loc de cenuşă, ungere de veselie celor întristaţi, podoabă de slavă în loc de duh al mâhnirii; şi ei se vor numi generaţii ale dreptăţii, răsadul Domnului întru slavă. †

4 Şi vor zidi vechile ziduri prăbuşite şi vor ridica locurile cele din vechime pustii şi vor înnoi cetăţile pustii, chiar pe cele pustiite cu mult în urmă. †

5 Şi străini vor veni şi-ţi vor paşte oile şi cei de alt neam vor fi plugarii şi vierii tăi. †

6 Dar voi vă veţi chema „preoţi ai Domnului”, „slujitori ai lui Dumnezeu”; tăria neamurilor o veţi mânca şi’ntru bogăţia lor minunaţi veţi fi. †

7 În locul îndoitei voastre înfruntări şi’n locul ruşinării lor, bucura-se-vor de partea ce le va fi dată; de aceea pentru a doua oară vor moşteni pământul şi bucurie veşnică va fi pe capetele lor. †

8 Că Eu sunt Domnul, Cel ce iubesc dreptatea şi urăsc jafurile nedreptăţii; şi drepţilor le voi da osteneala lor şi legământ veşnic voi face cu ei. †

9 Şi seminţia lor cunoscută va fi printre neamuri şi odraslele lor în mijlocul popoarelor; toţi cei care-i vor vedea îi vor recunoaşte, că aceştia sunt seminţie binecuvântată de Dumnezeu †

10 şi cu veselie se vor veseli întru Domnul. – Să se bucure sufletul meu întru Domnul, că în haină de mântuire m’a îmbrăcat şi în veşmânt de veselie; ca unui mire mi-a pus mie cunună şi ca pe o mireasă m’a împodobit cu podoabă. †

11 Şi ca pământul când îi creşte floarea şi ca o grădină când îi răsare sămânţa, aşa va face Domnul să răsară dreptatea şi bucuria înaintea tuturor neamurilor. †