Iov 18

1 Atunci Bildad din Şuah a început să vorbească şi a zis: †

2 „Cât ai de gând tu oare s’o ţii aşa întruna? Opreşte-te!, mai dă-ne şi nouă rând la vorbă!

3 O faci, că te-ascultarăm tăcând ca nişte vite?

4 Îţi trebuia urgia! Ce? dacă’nchizi tu ochii, se pustieşte lumea? sau munţii o să piară surpaţi din temelii?

5 O, da!, lumina celui nelegiuit se stinge şi flacăra din vatră nu-i va mai străluci. †

6 În felul său de viaţă lumina-i întuneric şi candela de veghe deasupra lui se stinge. †

7 Averea lui vânată-i de oameni mărunţei şi sfatul său se surpă.

8 Piciorul său se prinde în laţ de picioruş şi’n plasă împletită din sfori subţiri se’ncurcă.

9 Asupra lui se’ndreaptă o armie de laţuri şi preaputerea celor setoşi de răzbunare.

10 La pândă-i stă o funie ascunsă în pământ şi-o cursă pe cărări.

11 El piere strâns în cercuri de spaime şi dureri şi mulţi de primprejuru-i cumplit îl strâmtorează. †

12 Căderea lui, răsunet.

13 Picioarele lui fi-vor mâncate de ciupercă, pe-ai lui în floarea vârstei o să-i mănânce moartea.

14 În felul său de viaţă nu-i chip de vindecare, mânat să-şi ia asupră-şi regească’nvinuire. †

15 În noaptea lui sunt alţii ce stau în casa lui, ce-avea mai scump e abur prin fumul de pucioasă. †

16 Sub el i se usucă adâncul rădăcinii, deasupra holda coaptă se scutură’n ţărână. †

17 De pe pământ îi piere chiar umbra amintirii, iar numele-i se stinge în veşnica uitare. †

18 Şi iată-l din lumină împins în întuneric şi scos afar’ din lume.

19 Necunoscut el fi-va întru poporul său, nemântuită casa’ntru cele de sub cer, şi alţii locui-vor în tot ce-a fost al său. †

20 La capul său suspină urmaşii cei din urmă, iar cei dintâi se miră.

21 Acestea sunt sălaşuri în care-au stat nedrepţii, acesta-i locul celor ce nu-L cunosc pe Domnul”. †