Iov 12

1 Şi răspunzând Iov, a zis:

2 „Nu’ncape îndoială că voi sunteţi poporul şi că înţelepciunea se va sfârşi cu voi!…

3 Dar inima din mine e-aceeaşi ca şi-a voastră. †

4 Cel drept, fără prihană, acum e râsul-lumii: †

5 La un soroc ajunge sub alţii să’ngenunche şi casele să-i fie prădate de nemernici.

6 Cel rău să nu se-aştepte să fie fără vină, cum crede că-s aceia ce-L părăsesc pe Domnul, că-adică niciodată nu vor avea certare. †

7 Ci’ntreabă-le pe vite, şi ele îţi vor spune, şi păsările zării, şi ele-or povesti; †

8 vorbeşte cu pământul, şi el te lămureşte, dar şi cu peştii mării, iar ei vor tâlcui. †

9 Din toate-acestea, cine’ntru sfârşit nu va cunoaşte că ele, toate-acestea, de Domnu-au fost făcute, †

10 de Cel ce ţine’n mână vieaţa-a tot ce-i viu şi duhul a tot omul? †

11 Urechea osebeşte cuvintele’ntre ele aşa cum cerul gurii bucatele le gustă. †

12 În vremea’ndelungată va sta înţelepciunea, în viaţa’ndelungată se va găsi ştiinţa. †

13 La El e’nţelepciunea, la El este puterea, şi tot la El e sfatul şi darul de-a pricepe. †

14 Că dacă El dărâmă, cin’ va zidi la loc? şi pe un om de-l pune sub cheie, cine-l scoate? †

15 De va opri El apa, se va usca pământul, iar dacă-i dă frâu liber, îl pierde prăbuşindu-l. †

16 A Lui este puterea, a Lui este tăria, la El este ştiinţa şi darul de-a pricepe. †

17 Pe sfetnici El îi duce, desculţi, în grea robie, judecătorii lumii se îngrozesc de El; †

18 Pe regi El îi aşază pe tronurile lor, dar tot El le şi leagă mijlòcu’n cingătoare; †

19 El este Cel ce-i duce pe preoţi în robie, şi pe mai-marii lumii, puternici, îi prăvale. †

20 El taie vorba celor de tot încrezători, bătrânilor le ştie priceperea. Tot El †

21 îi face de ocară pe cei ce sunt mai-mari şi pe smeriţi îi urcă. †

22 El scoate la iveală adâncuri de’ntuneric şi tot El umbra morţii o trage spre lumină. †

23 Pe neamuri le sporeşte şi-apoi tot El le pierde, le risipeşte’n larguri şi tot El le adună.

24 El inimile celor mai-mari ai lumii strâmbă şi-i lasă’n rătăcire pe căi necunoscute, †

25 să pipăie doar bezna, şi nicidecum lumina, şi’n gol să rătăcească asemeni celui beat. †