Psaltirea

Psalmul 125

Sursă: Mărturie Athonită

1 Când a întors Domnul robimea Sionului, atunci am fost ca cei mângâiați.

2 Atunci s-a umplut de bucurie gura noastră, și limba noastră de veselie.

3 Atunci ziceau între neamuri: „Mari lucruri a făcut Domnul cu ei”.

4 Mari lucruri a făcut Domnul cu noi; ne-am umplut de bucurie.

5 Întoarce, Doamne, robimea noastră, ca pâraiele spre miazăzi.

6 Cei ce seamănă cu lacrimi, cu bucurie vor secera.

7 Mergând, mergeau și plângeau, aruncând semințele lor,

8 Dar venind, vor veni cu bucurie ducându-și snopii lor.