Înţelepciunea lui Iisus Sirah

Înţelepciunea lui Iisus Sirah 6

Sursă: Mărturie Athonită

1 Căci o faimă rea lasă’n urmă ruşine şi ocară: aşa e păcătosul cu vorba’n doi peri.

2 Nu te lăsa în voia patimilor tale, ca nu cumva să fii sfâşiat ca un taur; †

3 îţi vei mânca frunzişul, îţi vei pierde roadele şi nu vei lăsa din tine decât un lemn uscat.

4 Patima rea îl pierde pe cel ce-o are şi-l face de râsul vrăjmaşilor lui.

5 Vorba dulce înmulţeşte prietenii, limba plăcută sporeşte răspunsurile plăcute. †

6 Multe să-ţi fie legăturile cu oamenii, dar, ca sfetnici, unul dintr’o mie. †

7 Dacă vrei să-ţi faci un prieten, pune-l mai întâi la’ncercare şi nu te grăbi să i te destăinui; †

8 căci îţi e prieten atât cât îi este lui bine, dar la vreme de’ncercare nu-ţi va rămâne alături: †

9 prieten care-ţi devine duşman şi care dă pe faţă o ceartă spre ruşinea ta.

10 Prieten îţi e ca să stea la masă cu tine, dar la vreme de’ncercare nu rămâne acolo.

11 Cât timp îţi merge bine va fi precum eşti tu şi cu’ndrăzneală le va vorbi slugilor, †

12 dar dacă vei cădea, ţi se va întoarce împotrivă şi-ţi va ocoli privirea.

13 Fereşte-te de duşmani şi păzeşte-te de prieteni.

14 Un prieten credincios e un sprijin puternic: cine l-a găsit, a găsit o comoară. †

15 Un prieten credincios e piatră nestemată: nimeni nu va şti să-i cumpănească preţul.

16 Un prieten credincios e un balsam de viaţă: cei ce se tem de Domnul, aceia-l vor afla.

17 Cel ce se teme de Domnul îşi veghează prietenia: cum e el, aşa-i va fi şi prietenul. †

18 Fiule, de când eşti încă tânăr alege’nvăţătura şi pân’la cărunteţe vei afla înţelepciune. †

19 Lucreaz-o ca un plugar, ca un semănător, şi aşteaptă-i roadele bune, căci pentru o vreme te vei trudi ca s’o lucrezi, dar în curând îi vei mânca roadele.

20 Neplăcută le este celor neînvăţaţi, iar cel nepriceput nu-i va rămâne alături;

21 îl va apăsa ca o piatră de’ncercare, iar el nu va întârzia s’o arunce.

22 Căci înţelepciunea e vrednică de numele ei: nu e la’ndemâna gloatei.

23 Ascultă, fiule, primeşte-mi gândirea şi nu-mi lepăda sfatul:

24 Pune-ţi picioarele în obezile ei şi grumazul în lanţul ei!

25 Încovoaie-ţi umărul şi du-o în cârcă, iar legăturile ei să nu te mâhnească.

26 Apropie-te de ea cu toată inima, din toate puterile urmează-i căile.

27 Mergi pe urma ei şi caut-o: ea ţi se va face cunoscută; dac’ai aflat-o, să n’o mai laşi!

28 Că’ntru sfârşit vei afla în ea odihnă şi ţi se va preface’n bucurie.

29 Obezile ei îţi vor fi apărare puternică, lanţurile ei, podoabă de preţ, †

30 jugul ei, o găteală de aur, legăturile ei, panglici de iachint.

31 Ca pe un vestmânt de slavă o vei îmbrăca şi ca pe o cunună a bucuriei o vei purta. †

32 Fiule, dacă vei vrea, vei învăţa, şi dacă-ţi vei pune mintea la lucru, iscusit vei fi.

33 Dacă-ţi place să asculţi, vei învăţa. şi dacă-ţi vei apleca urechea, vei fi înţelept.

34 Stai în adunarea celor bătrâni şi dacă vezi un înţelept, lipeşte-te de el. †

35 Ascultă cu voioşie orice grai dumnezeiesc, proverbele subţiri să nu cumva să-ţi scape. †

36 Dacă vezi un om cu judecată, repede-te la el şi fă-ţi paşii să-i tocească pragul uşii. †

37 Cugetă la poruncile Domnului, gândeşte-te fără’ncetare la rânduielile Lui; El îţi va întări inima şi-ţi va da înţelepciunea pe care ţi-o doreşti. †