Înţelepciunea lui Iisus Sirah 31
Sursă: Mărturie Athonită
1 Nesomnul pricinuit de bogăţie topeşte trupul şi grijile aduse de ea îndepărtează odihna.
2 Grijile nesomnului nu-l lasă pe om să aţipească, o boală grea alungă somnul. †
3 Bogatul se trudeşte să strângă bunuri şi, când se opreşte, e sătul de desfătări;
4 săracul se trudeşte să-şi ducă traiul şi, când se opreşte, e tot nevoiaş.
5 Cel ce iubeşte aurul nu va fi îndreptăţit şi cel ce umblă după pradă o va avea în gât. †
6 Mulţi s’au ruinat din pricina aurului şi au văzut moartea cu ochii; †
7 capcană le e celor ce se dau în vânt după el, în care tot nebunul se prinde.
8 Ferice de bogatul aflat fără pată şi care nu aleargă după aur. †
9 Cine e acesta, pe care să-l numim fericit? că minunate lucruri a făcut întru poporul său.
10 Cine a trecut prin această încercare şi a rămas desăvârşit? aceasta-i va fi spre laudă. Cine a putut să greşească şi nu a greşit, ori să facă răul şi nu l-a făcut?:
11 Bunurile lui vor deveni statornice şi adunarea îi va povesti milosteniile.
12 Când ai un scaun la o masă pe cinste, nu-ţi deschide gura s’o lauzi şi să nu zici: „Ce de bunătăţi!…”. †
13 Adu-ti aminte că nu e bine să ai ochiul lacom (ce s’a făcut mai rău decât ochiul?: pentru te-miri-ce, plânge!); †
14 Nu’ntinde mâna acolo unde se uită el şi nu te repezi odată cu el în farfurie. †
15 Judecă-ţi aproapele după tine însuţi şi’n tot ceea ce faci, gândeşte!
16 Ca om bine crescut, mănâncă ce ţi se pune dinainte; nu clefăi, ca să nu devii dezgustător. †
17 Ca un bine crescut, opreşte-te primul şi nu fi nesăţios, ca să nu faci sminteală, †
18 iar dacă eşti la masă cu mai mulţi nu-ţi întinde mâna înaintea altora.
19 Cât de puţin îi trebuie unui om bine crescut!; şi’n aşternutul său nu râgâie.
20 La stomac cumpătat, somn sănătos; te scoli de dimineaţă şi te simţi bine; pe când la omul nesăţios: nesomn, vărsături şi dureri de maţe. †
21 Dacă cineva te-a silit să mănânci, ridică-te, du-te şi varsă şi te vei simţi uşurat. †
22 Ascultă-mă, fiule, şi nu mă dispreţui şi mai pe urmă îmi vei înţelege cuvintele; în tot ce faci, arată-te cumpătat şi nici o boală nu va da peste tine.
23 O gazdă pe cinste îşi aude mare cinstire, iar lauda mărinimiei sale e vrednică de crezare; †
24 dar o gazdă zgârcită stârneşte murmure’n cetate, iar spusele despre zgârcenia ei sunt toate la locul lor. †
25 Cu vinul n’o face pe viteazul, căci vinul pe mulţi i-a nimicit. †
26 Cuptorul încearcă oţelul călit, aşa şi vinul încearcă inimile într’o încăierare de apucaţi.
27 Pentru om, vinul e însăşi viaţa dacă-l bei cu cumpătare. Fără vin, ce fel de viaţă duci?, că e făcut spre veselia oamenilor. †
28 Bucurie inimii, veselie sufletului, iată ce este vinul dacă-l bei la timp şi cu măsură. †
29 Amărăciune sufletului, iată ce e vinul băut peste măsură fie din poftă, fie călcând greşit. †
30 Beţia îl întărâtă pe prost până la arţag, slăbeşte tăria şi deschide răni. †
31 La un ospăţ cu vin nu-ţi mustra aproapele şi nu-l dispreţui în veselia lui. nu-i spune vorbe care să-l supere şi să nu-l sâcâi cerându-i ceva.