Psalmii 48

1 Auziţi acestea, voi, toate neamurile, ascultaţi, voi, toţi cei ce locuiţi în lume,

2 voi, deopotrivă, pământenii şi fiii oamenilor, bogaţi şi săraci laolaltă. †

3 Gura mea va grăi înţelepciune şi cugetul inimii mele, pricepere;

4 urechea mi-o voi pleca spre parabolă, ghicitoarea mi-o voi dezvălui în cânt de psaltire. †

5 De ce să mă tem în ziua cea rea? Nelegiuirea călcâiului meu îmi va da târcoale.

6 Sunt unii care se încred în puterea lor şi cu mulţimea bogăţiei lor se laudă. †

7 Un frate nu poate mântui; va putea oare un om să mântuiască? el nu-i va da lui Dumnezeu preţ de răscumpărare pentru sine †

8 şi nici preţul mântuirii sufletului său, †

9 cu toate că s’a ostenit în veac şi viu va fi până’ntru sfârşit. Căci El nu va vedea stricăciune atunci când îi va vedea pe cei înţelepţi murind. †

10 Cel nebun şi cel nepriceput vor sfârşi împreună şi bogăţia lor o vor lăsa pentru alţii; †

11 mormintele lor vor fi casele lor de-a pururi, locuinţele lor din neam în neam, cu toate că ei cu numele lor şi-au numit pământurile.

12 Şi omul, în cinste fiind, n’a înţeles: li s’a alăturat dobitoacelor celor fără minte, şi asemenea lor s’a făcut. †

13 Această cale a lor le este piatră de poticnire, dar după aceea vor fi mulţumiţi cu spusele lor.

14 Ca nişte oi sunt aşezaţi în iad, pe ei moartea îi va păstori; şi drepţii vor avea stăpânire peste ei dimineaţa, iar ajutorul lor în iad se va învechi; izgoniţi din slava lor au fost. †

15 Dar sufletul meu îl va mântui Dumnezeu din mâna iadului atunci când mă va lua. †

16 Nu te teme când omul se îmbogăţeşte, nici când sporeşte slava casei lui.

17 Că atunci când moare nu ia cu sine nimic, şi nici slava lui se va coborî după el. †

18 Că sufletul său, binecuvântat în timpul vieţii lui, – care te va lăuda când îi faci bine – †

19 intra-va în şirul părinţilor săi care’n veac nu vor vedea lumină. †

20 Omul, în cinste fiind, n’a înţeles: li s’a alăturat dobitoacelor celor fără minte, şi asemenea lor s’a făcut. †