Psalmii 145

1 Suflete al meu, laudă-L pe Domnul! †

2 Lăuda-voi pe Domnul în viaţa mea, cânta-voi Dumnezeului meu atât cât voi fi viu.

3 Nu vă încredeţi în cei puternici, în fiii oamenilor, în care nu-i nici o mântuire; †

4 suflarea li se va duce, ei în pământul lor se vor întoarce, e ziua’n care gândurile lor toate vor pieri. †

5 Fericit e cel căruia Dumnezeul lui Iacob îi este ajutor, a cărui nădejde e în Domnul Dumnezeul lui, †

6 Cel ce a făcut cerul şi pământul, marea şi tot ceea ce se află’n ele; Cel ce păzeşte adevărul în veac, †

7 Cel ce face judecată pentru cei năpăstuiţi, Cel ce dă hrană celor flămânzi; Domnul îi dezleagă pe cei ferecaţi în obezi, †

8 Domnul îi ridică pe cei prăbuşiţi, Domnul înţelepţeşte orbii, Domnul îi iubeşte pe cei drepţi, †

9 Domnul îi păzeşte pe cei străini; pe orfan şi pe văduvă îi va lua asupra Sa, iar calea păcătoşilor o va nimici. †

10 Împărăţi-va Domnul în veci, Dumnezeul tău, Sioane, în neam şi în neam. †