Proverbele lui Solomon 24
Sursă: Mărturie Athonită
1 Fiule, nu-i invidia pe oamenii răi, nici nu pofti să le fii alături. †
2 Că inima lor cugetă minciuni, iar buzele lor grăiesc numai prostii. †
3 O casă se zideşte cu înţelepciune şi prin cunoaştere se întăreşte. †
4 Prin pricepere se umplu cămările cu toată bogăţia scumpă şi bună.
5 Un om înţelept e mai bun decât unul tare şi unul cu mintea’ntreagă decât o moşie întinsă.
6 Un război se duce sub o comandă, dar ajutorul vine prin inima unui sfătuitor. †
7 Înţelepciunea şi cugetarea sunt la porţile înţelepţilor; înţelepţii nu se abat de la gura Domnului, †
8 ci iau cuvântul în adunări.
9 Pe cei neînvăţaţi îi întâmpină moartea; nemintosul moare în păcate şi necurăţia îl murdăreşte pe cel ticălos;
10 pângărit va fi el în ziua cea rea şi’n ziua necazului, până ce se va mistui de tot.
11 Nu pregeta să-i scapi pe cei duşi la moarte şi să-i răscumperi pe cei ce sunt a fi ucişi. †
12 Dar de vei zice: – Nu-l cunosc pe acest om!, să ştii că Domnul cunoaşte inimile tuturor; El, Cel ce le-a dat tuturor suflare, El pe toate le ştie şi El îi va răsplăti fiecăruia după faptele lui. †
13 Fiule, mănâncă miere, că bun este fagurele şi-ţi îndulceşte gâtlejul. †
14 În acest fel vei simţi înţelepciunea în sufletul tău; că dacă o vei afla, bun îţi va fi sfârşitul şi nădejdea nu te va părăsi.
15 Pe cel necredincios să nu-l aduci în păşunea drepţilor şi nici să te laşi înşelat de saţul pântecelui;
16 că de şapte ori va cădea dreptul şi se va ridica, dar cel necredincios în rele va slăbi. †
17 De va cădea duşmanul tău, nu te bucura asupră-i, iar de împiedicarea lui nu te mândri; †
18 că Domnul va vedea aceasta şi n’o să-I placă şi mânia Şi-o va întoarce dinspre el. †
19 Nu te bucura asupra răufăcătorilor, nici să-i invidiezi pe păcătoşi; †
20 fiindcă răii nu vor avea urmaşi, iar lumina celor necredincioşi se va stinge. †
21 Fiule, teme-te de Dumnezeu şi de rege şi nici unuia să nu-i fii nesupus. †
22 Că ei dintr’o dată îi vor pedepsi pe cei necredincioşi, şi cine oare va şti răzbunarea amândurora? †
23 Şi iarăşi pe acestea vi le spun vouă, înţelepţilor: Nu e bine ca la judecată să-i cunoşti pe împricinaţi. †
24 Cel ce-i spune necredinciosului că este drept, blestemat va fi de popoare şi urât de neamuri. †
25 Iar cei ce mustră, aceia mai buni se vor arăta şi binecuvântare va veni peste ei. †
26 Un răspuns cu vorbe bune e o sărutare pe buze.
27 Pune’n rânduială ceea ce ai de făcut afară, pregăteşte-te la ţarină şi vino după mine, şi pe urmă îţi vei dura casa.
28 Să nu fii martor mincinos împotriva concetăţeanului tău şi nici să-ţi dai drumul la gură.
29 Să nu zici: – Cum mi-a făcut el, aşa îi voi face şi eu; şi: – Cu ce m’a năpăstuit, cu aceea îi voi plăti. †
30 Omul nemintos e ca o arătură, omul fără minte e ca o vie:
31 Dacă o laşi, se’nţeleneşte şi se umple de buruieni şi se pustieşte şi pietrele gardului i se surpă. †
32 Apoi mie mi-a părut rău şi mi-am luat seama, ca să aleg învăţătura.
33 Puţină dormitare, puţintel somn, puţin să stai cu mâinile în sân…; †
34 şi dacă asta vei face, îţi iese sărăcia’nainte şi, ca o bună alergătoare, lipsa. †