Proverbele lui Solomon

Proverbele lui Solomon 21

Sursă: Mărturie Athonită

1 Precum dezlănţuirea apei, aşa e inima regelui în mâna lui Dumnezeu: oriîncotro vrea s’o ducă, într’acolo o porneşte. †

2 Fiecare om îşi pare sieşi drept, dar Domnul este Cel ce îndreaptă inimile. †

3 A face ce e drept şi a vorbi adevăr Îi sunt mai plăcute lui Dumnezeu decât sângele jertfelor. †

4 Omul mărinimos e cutezător împotriva ocării, dar făclia necredincioşilor e păcat.

5 Planurile omului sârguitor aduc întotdeauna câştig, dar leneşul e’ntotdeauna în lipsă. †

6 Cel ce agoniseşte comori prin limbă mincinoasă după deşertăciuni umblă şi’n laţurile morţii se duce.

7 Nimicirea va locui împreună cu cei necredincioşi, fiindcă nu vor să facă ce e drept.

8 Celor îndărătnici, căi îndărătnice le trimite Dumnezeu, căci curate şi drepte sunt lucrurile Lui.

9 Mai bine e să locuieşti într’un ungher sub cerul liber decât în [odăi] văruite cu nedreptate şi’n casă de obşte. †

10 Sufletul necredinciosului pofteşte răul, el nu va fi miluit de nici un om.

11 Când omul neastâmpărat e pedepsit, cel simplu devine mai isteţ, iar înţeleptul priceput va dobândi cunoaştere. †

12 Omul drept pricepe inimile necredincioşilor şi-i dispreţuieşte pe cei necredincioşi pentru răutatea lor. †

13 Cel ce-şi astupă urechile ca să nu-l audă pe cel în neputinţă va ajunge şi el să strige fără ca cineva să-l audă. †

14 Darul făcut într’ascuns potoleşte mânia, dar omul care nu dă deloc, acela stârneşte urgii. †

15 A face judecată e bucuria celui drept, dar în ochii răufăcătorilor chiar şi sfântul e necurat!

16 Omul care se rătăceşte din calea dreptăţii se va odihni în adunarea umbrelor.

17 Omul neisprăvit iubeşte veselia, vinul prietenos şi uleiul îmbelşugat; †

18 cât despre nelegiuit, el e spurcăciunea celui drept.

19 Mai bine e să locuieşti în pustie decât cu o femeie certăreaţă şi limbută şi amarnică. †

20 Dorită comoară se odihneşte în gura înţeleptului, dar cei fără minte o înghit.

21 Calea dreptăţii şi milosteniei va afla viaţă şi mărire. †

22 Înţeleptul ia cu asalt cetăţi întărite şi dărâmă întăritura în care necredincioşii s’au încrezut. †

23 Cel ce-şi păzeşte gura şi limba îşi păzeşte sufletul de necaz. †

24 Un om îndrăzneţ şi încrezut şi obraznic se cheamă ciumă, iar cel ce ţine minte răul e un nelegiuit.

25 Poftele îl omoară pe cel trândav, căci mâinile lui nu se hotărăsc să facă ceva. †

26 Necredinciosul doreşte zilnic pofte rele, iar dreptul miluieşte fără scumpătate şi se’ndură. †

27 Jertfele necredincioşilor urâciune Îi sunt Domnului, pentru că ei le aduc în chip nelegiuit. †

28 Martorul mincinos va pieri, dar omul ascultător ia seama la ce grăieşte. †

29 Omul necredincios cu neruşinare îţi iese’nainte, dar dreptul îşi cunoaşte el însuşi căile. †

30 Împotriva necredinciosului nu există înţelepciune, nici curaj şi nici sfat. †

31 Calul e pregătit pentru ziua războiului, dar ajutorul e de la Domnul. †