Osea

Osea 7

Sursă: Mărturie Athonită

1 Când Eu îl vindec pe Israel, atunci se va descoperi nedreptatea lui Efraim şi răutatea Samariei, că au lucrat minciuni, şi hoţul va intra la el şi’n cale-i îl va dezbrăca tâlharul; †

2 pentru ca ei să cânte împreună precum acei ce’n inima lor cântă. Adusu-mi-am aminte de toate răutăţile lor; acum îşi au în preajmă chiar sfaturile lor: venit-au înaintea feţei Mele. †

3 Regi au veselit cu răutăţile lor şi principi cu minciunile.

4 Ei toţi sunt preacurvari ca un cuptor încins pentru coptură cu focul spre aluatu’n frământare pân’n ce va creşte şi se va dospi.

5 În zilele regilor voştri prins’au boierii să-şi aprindă mânia din vin; el mâna şi-a dat-o cu ciumaţii. †

6 Că inima li s’a aprins ca un cuptor când toată noaptea răcnete scoteau; sătul de somn e Efraim: e’n zori, şi dimineaţă s’a făcut, el arde ca o flacără de foc. †

7 Toţi s’au încins ca un cuptor arzând, şi focul le-a mâncat judecătorii; toţi regii lor căzut-au – şi nimeni printre ei care să strige către Mine. †

8 Amestecat e Efraim printre popoarele lui; Efraim s’a făcut ca o clătită ne’ntoarsă; †

9 străinii i-au mâncat tăria fără ca el s’o ştie; şi părul i-a încărunţit fără ca el s’o ştie. †

10 Sub ochii lui va fi trufia lui Israel smerită; dar ei nu s’au întors la Domnul, Dumnezeul lor, şi nici că L-au cătat în tot ce li se’ntâmplă. †

11 Era Efraim ca o porumbiţă càpie, cu inima’ntr’un pai: el striga spre Egipt, iar ei s’au dus la Asirieni! †

12 De câte ori vor merge, Eu mreaja Mi-o voi pune peste ei: ca pe păsările cerului îi voi trage’n jos; cu zvonul necazurilor lor ce au să vină, cu el îi voi certa. †

13 Vai lor!, că s’au abătut de la Mine, ticăloşi ce sunt! Că au păcătuit împotrivă-Mi; Eu însă i-am răscumpărat, dar ei minciuni grăit-au împotrivă-Mi. †

14 Şi inimile lor spre Mine n’au strigat, ci’n aşternuturile lor se văitau; grămadă peste grâu şi peste vin se sfârtecau, în Mine se’nvăţau ei minte. †

15 Braţele lor le-am întărit, dar ei cu gânduri rele Mi se’mpotriveau. †

16 Ei s’au întors către nimic, făcutu-s’au precum un arc întins; de sabie cădea-vor prinţii lor prin ne’nfrânarea limbii lor: aceasta-i umilinţa cu care s’au ales din ţara Egiptului.