Numerele 6

1 Şi a grăit Domnul către Moise, zicând:

2 „Vorbeşte către fiii lui Israel şi spune-le: – Dacă cineva, bărbat sau femeie, cu făgăduinţă se va făgădui să trăiască’n curăţie pentru Domnul, †

3 să se’nfrâneze de la vin şi de la băutură tare; oţet de vin şi oţet de băutură tare să nu bea, şi nimic din cele făcute din struguri să nu bea; nici struguri proaspeţi sau uscaţi să nu mănânce. †

4 Pe toată durata făgăduinţei sale să nu se hrănească cu ceva crescut din viţa de vie, de la a bea vin de struguri pân’la a mânca sâmburi. †

5 Pe toată durata făgăduinţei sale, brici nu-i va trece pe cap; până la’mplinirea zilelor cu care el I s’a făgăduit Domnului, sfânt va fi şi va lăsa pletele capului să-i crească’n voie. †

6 Pe toată durata pentru care I s’a făgăduit Domnului, de trupul unui mort nu se va apropia;

7 chiar dacă tatăl său va muri, sau mama sa, sau fratele său, sau sora sa, să nu se spurce prin ăatingerea deî ei, pentru că sfinţirea Dumnezeului său e peste el, pe capul său. †

8 Pe toată durata făgăduinţei sale, sfânt Îi este Domnului.

9 Dacă însă va muri cineva lângă el cu moarte de năprasnă, adică fără veste, şi prin aceasta-şi va întina capul său de nazireu, atunci el să-şi tundă capul în ziua curăţirii sale; în ziua a şaptea să şi-l tundă.

10 Iar în ziua a opta va aduce la preot două turturele sau doi pui de porumbel, la uşa cortului mărturiei, †

11 iar preotul va aduce spre jertfă una pentru păcat şi una ca ardere-de-tot, şi-l va curăţi preotul de păcatul atingerii de mort. În chiar ziua aceea el îşi va sfinţi capul †

12 şi-I va afierosi Domnului zilele făgăduinţei sale şi va aduce un miel de un an ca jertfă pentru păcat: zilele de până atunci nu i se vor mai socoti, pentru că şi-a’ntinat capul său de om făgăduit.

13 Iată legea pentru cel ce s’a făgăduit pe sine: În ziua când i se’mplineşte vremea pentru care s’a făgăduit, el va fi adus la uşa cortului mărturiei †

14 şi-I va aduce Domnului darul său: un miel de un an, fără meteahnă, ca ardere-de-tot; o mioară de un an, fără meteahnă, ca jertfă pentru păcat, şi un berbec fără meteahnă, ca jertfă de mulţumire, †

15 şi un coş cu azime din făină curată, pâini frământate cu untdelemn şi turte nedospite unse cu untdelemn, cu prinoasele lor de pâine şi cu turnările lor; †

16 preotul le va aduce înaintea Domnului, iar el le va aduce ca jertfă pentru păcat şi ca ardere-de-tot. †

17 Berbecul îl va aduce Domnului ca jertfă de mulţumire, peste coşul cu azime, apoi preotul va aduce pentru el prinosul de pâine şi turnarea. †

18 Atunci şi acolo, la intrarea cortului mărturiei, cel cu făgăduinţa îşi va tunde părul capului şi-l va pune pe focul de sub jertfa de mulţumire. †

19 Preotul va lua apoi şoldul, odată fiert, al berbecului, o pâine nedospită din coş şi o turtă nedospită şi le va pune pe mâinile celui cu făgăduinţa, după ce acesta îşi va fi tuns capul,

20 şi le va ridica preotul ca aducere înaintea Domnului: lucru sfânt e acesta, şi el va fi al preotului, pe lângă pieptul cel ridicat şi pe lângă şoldul aducerii; după care cel cu făgăduinţa poate să bea vin.

21 Aceasta este legea celui ce prin făgăduinţă s’a făgăduit pe sine, aceasta-i jertfa sa către Domnul pentru propria sa făgăduinţă, ea neavând nici o legătură cu darea lui de mână; după puterea făgăduinţei cu care se va făgădui, aşa va lucra şi legea curăţirii sale”.

22 Domnul a grăit către Moise, zicând:

23 „Vorbeşte tu către Aaron şi către fiii săi şi spune-le: Iată cum îi veţi binecuvânta pe fiii lui Israel; le veţi zice aşa:

24 Domnul să te binecuvinteze şi să te păzească!

25 Domnul să-Şi lumineze faţa spre tine şi să te miluiască!

26 Domnul să-Şi ridice faţa spre tine şi să-ţi dăruiască pace!

27 Aşa vor pune ei numele Meu asupra fiilor lui Israel şi Eu, Domnul, îi voi binecuvânta”.