Miheia 1

1 Şi a fost cuvântul Domnului către Miheia Moreşetul în zilele lui Iotam, Ahaz şi Iezechia, regii lui Iuda, despre ceea ce a văzut el asupra Samariei şi Ierusalimului. †

2 Auziţi, voi, popoare, cuvintele şi să ia aminte pământul şi toţi cei ce se află pe el!; şi Domnul Dumnezeu fi-va mărturie printre voi, Domnul din casa Lui cea sfântă. †

3 Că, iată, Domnul va ieşi din locul Său şi Se va pogorî şi Se va sui pe înălţimile pământului. †

4 Munţii sub El se vor cutremura şi văile se vor topi precum ceara la faţa focului şi ca apa ce se rostogoleşte pe povârniş. †

5 Toate acestea, din pricina necredinţei lui Iacob şi a păcatului casei lui Israel. Care-i necredinţa lui Iacob?: Oare nu-i Samaria? Şi care-i păcatul casei lui Iuda?: Oare nu-i Ierusalimul? †

6 Samaria o voi face colibă a poamelor câmpului, răsadniţă de vie, şi-i voi surpa Eu pietrele’n prăpastie şi temeliile i le voi descoperi.

7 Şi chipurile ei cele cioplite le voi sfărâma şi toate agoniselile ei le voi arde cu foc; şi idolii ei îi voi nimici; că din plata desfrânării a adunat şi din plata desfrânării a înapoiat. †

8 De-aceea va plânge şi se va tângui, desculţă va umbla şi goală tânguindu-se ca balaurii şi jelindu-se ca fetele sirenelor. †

9 Căci rana ei i s’a lărgit – fiindc’ a ajuns până la Iuda şi a atins chiar poarta poporului Meu, chiar pân’la Ierusalim. †

10 Voi, cei din Gat, nu vă trufiţi, voi Enachimi, casa căzută n’o zidiţi din râset, ci râsetul vi-l presăraţi cu pulberi. †

11 Cea care şade’n Senaar – cetăţile cu bine locuindu-şi – nu a ieşit să plângă casa lipită de a ei; rana durerii primi-va de la voi.

12 Cine-a’nceput să-i facă bine acelei ce’n durere locuieşte? că rele coborât-au de la Domnul peste porţile Ierusalimului: †

13 tropot de care şi de călăreţi. Cea care locuieşte’n Lachiş, ea este’ncepătoarea păcatului fiicelor Sionului: că’n tine-au fost aflate necredinţele lui Israel. †

14 De-aceea El va face s’ajungă-acei pe care-i va trimite până la stăpânirea Gatului: case pustii, deşarte le vor fi regilor lui Israel

15 pân’ce moştenitori îţi vor aduce ţie, celei ce locuieşti în Lachiş; moştenirea va atinge Adulamul slava fiicei lui Israel. †

16 Rade-te şi tunde-te pentru iubiţii fii ai tăi, lăţeşte-ţi pleşuvia ca vulturul, căci robi s’au dus din tine! †