Leviticul

Leviticul 24

Sursă: Mărturie Athonită

1 Şi a grăit Domnul către Moise, zicând:

2 „Porunceşte-le fiilor lui Israel să-ţi aducă untdelemn de măsline, curat şi limpede, pentru candele, ca să ardă sfeşnicul necontenit. †

3 În faţa perdelei din cortul mărturiei, acolo îl vor aprinde Aaron şi fiii săi înaintea Domnului, ca să ardă’ncontinuu, de seara până dimineaţa. Aceasta-i lege veşnică’ntru neamurile voastre. †

4 În sfeşnicul cel curat, acolo veţi arde candele înaintea Domnului, până dimineaţa. †

5 Şi veţi lua făină curată şi veţi face din ea douăsprezece pâini; fiecare pâine va fi [făcută] din două zecimi [de efă]. †

6 Şi le veţi pune pe două rânduri, câte şase pâini în rând, pe masa cea curată de dinaintea Domnului; †

7 pe fiecare rând veţi pune tămâie curată şi sare, pentru ca’mpreună cu pâinile să fie spre pomenire înaintea Domnului. †

8 În ziua odihnei le veţi pune de-a pururi înaintea Domnului din partea fiilor lui Israel; aceasta-i lege veşnică. †

9 Ele vor fi ale lui Aaron şi ale fiilor săi, iar ei le vor mânca la loc sfânt, că preasfinte le sunt ele din ceea ce I se jertfeşte Domnului prin veşnic legământ”. †

10 Iar fiul unei israelite, care însă’ntre Israeliţi era fiul unui egiptean, a ieşit în mijlocul fiilor lui Israel, şi fiul israelitei s’a luat la ceartă’n tabără cu un israelit.

11 Fiul israelitei a numit Numele pe nume şi L-a blestemat; şi a fost adus la Moise (iar numele mamei lui era Şelomit, fata lui Dibri, din neamul lui Dan). †

12 Şi l-au pus sub pază, ca să-l judece după cum va porunci Domnul. †

13 Atunci a grăit Domnul către Moise zicând: †

14 „Scoate-l afară din tabără pe cel ce a rostit blestemul. Toţi cei ce au auzit să-şi pună mâinile pe capul lui, şi obştea’ntreagă să-l ucidă cu pietre. †

15 Apoi grăieşte către fiii lui Israel şi spune-le: – Omul care-l va blestema pe Dumnezeu îşi va agonisi păcat. †

16 Cel ce pe nume va numi numele Domnului, acela cu moarte să moară: obştea’ntreagă să-l ucidă cu pietre. Fie că-i venetic, fie că-i băştinaş, dacă pe nume va numi numele Domnului, acela să fie ucis. †

17 De va lovi cineva un om şi acesta va muri, să fie omorât. †

18 De va lovi cineva de moarte un dobitoc, acela să plătească viaţă pentru viaţă.

19 Dacă va vătăma cineva pe aproapele său: ce a făcut el, să i se facă şi lui, †

20 frântură pentru frântură, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte; aşa cum l-a vătămat el pe altul, întocmai să i se facă şi lui. †

21 Cel ce va lovi de moarte un om, cu moarte va fi ucis.

22 O singură dreptate să aveţi, atât pentru cel străin cât şi pentru băştinaş; Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru!” †

23 Moise le-a grăit apoi fiilor lui Israel: iar ei l-au scos afară din tabără pe cel ce blestemase şi l-au ucis cu pietre. Aşadar, fiii lui Israel au făcut aşa cum Domnul îi poruncise lui Moise. †