Leviticul 19

1 Grăit-a Domnul către Moise, zicând:

2 „Vorbeşte la toată obştea fiilor lui Israel şi spune-le: – Fiţi sfinţi, că sfânt sunt Eu, Domnul, Dumnezeul vostru! †

3 Fiecare să se teamă de tatăl său şi de mama sa, iar zilele Mele de odihnă să le păziţi: Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru! †

4 Nu vă’nturnaţi către idoli, iar dumnezei turnaţi să nu vă faceţi: Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru! †

5 De veţi aduce Domnului jertfă de mulţumire, să o aduceţi de bunăvoie; †

6 s’o mâncaţi în ziua jertfirii, precum şi a doua zi, iar ce va rămâne pentru a treia zi să ardeţi cu foc; †

7 dar de va mânca cineva a treia zi: spurcată este, şi primită nu va fi; †

8 cel ce va mânca, păcat va purta asupră-şi, că a spurcat lucrul cel sfânt al Domnului: sufletul acela stârpit va fi din poporul său.

9 Când vă veţi secera holdele’n ţara voastră, marginea holdei să n’o seceraţi pân’ la capăt, iar ceea ce cade din secera ta să nu aduni; †

10 nici via ta să n’o culegi a doua oară, şi nici broboanele viei tale să nu le aduni; lasă-le pe acestea săracului şi străinului: Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău.

11 Să nu furaţi, să nu minţiţi, şi nimeni să nu-şi înşele aproapele. †

12 Să nu vă juraţi strâmb pe numele Meu şi să nu pângăriţi numele cel sfânt al Dumnezeului vostru: Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru. †

13 Să nu nedreptăţeşti pe aproapele şi să nu-l jefuieşti; plata simbriaşului tău să nu doarmă la tine pân’a doua zi. †

14 Pe surd să nu-l grăieşti de rău, în calea orbului să nu puipiatră de poticnire; teme-te de Domnul, Dumnezeul tău: Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău. †

15 La judecată să nu fiţi nedrepţi; nu căta la faţa săracului, iar faţa celui puternic n’o lăuda, ci’ntru dreptate să-l judeci pe aproapele tău. †

16 Să nu umbli cu vicleşug în neamul tău, nici să te ridici asupra sângelui aproapelui tău: Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru!

17 Să nu-l urăşti pe fratele tău în inima ta; îl vei mustra însă pe aproapele tău, ca nu cumva din pricina lui să porţi asupră-ţi păcat. †

18 Să nu te răzbuni cu mâna ta şi să nu porţi pică pe fiii poporului tău, ci să-l iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi: Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru! †

19 Voi să păziţi legea Mea! În cireada ta să nu’mpreunezi [vite de] două soiuri; ogorul tău să nu-l semeni deodată cu două soiuri de seminţe; cu haină ţesută din două soiuri de fire să nu te îmbraci. †

20 De se va culca cineva trupeşte cu o femeie care e roabă, dar care e logodită cu un alt bărbat şi încă nerăscumpărată sau căreia încă nu i s’a dat libertatea, cercetare se va face asupră-le; dar nu vor fi daţi morţii, pentru că ea nu era liberă;

21 dar el Îi va aduce Domnului, la uşa cortului mărturiei, jertfă de vinovăţie: un berbec va aduce, ca jertfă pentru vina sa;

22 preotul se va ruga pentru el, pentru păcatul său, aducând berbecul înaintea Domnului, iar păcatul pe care l-a făcut îi va fi iertat. †

23 Când veţi intra în ţara pe care v’o dă vouă Domnul, Dumnezeul vostru, şi când veţi fi sădit tot felul de pomi pentru hrană, necurăţia lor s’o curăţiţi împrejur: necurată va fi roada lor pentru voi timp de trei ani; să n’o mâncaţi;

24 în anul al patrulea toată roada lor va fi sfântă, prinos de laudă Domnului;

25 iar în anul al cincilea veţi mânca din roada lor, şi astfel rodirea lor o veţi îmbelşuga: Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru!

26 Să nu mâncaţi pe munţi, nici să descântaţi, nici în zborul păsărilor să ghiciţi. †

27 Să nu vă’ncreţiţi părul capului, nici să vă stricaţi faţa bărbii. †

28 În trupul vostru să nu faceţi tăieturi pentru sufletele morţilor, nici să scrieţi pe voi cu împunsături de ac; Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru! †

29 Să nu-ţi pângăreşti fiica, făcând din ea o desfrânată, ca nu cumva pământul să cadă’n desfrânare şi ca nu cumva pământul să se umple de fărădelege. †

30 Zilele Mele de odihnă le veţi păzi, de locaşul Meu cel sfânt vă veţi teme: Eu sunt Domnul! †

31 Să nu alergaţi la cei ce cheamă morţii, pe la vrăjitori să nu umblaţi, fiindcă ei vă întinează; Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru! †

32 Înaintea celui cărunt să te scoli, să cinsteşti faţa bătrânului şi să te temi de Domnul, Dumnezeul tău: Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru! †

33 De se va aşeza vreun străin în ţara voastră, să nu-l strâmtoraţi. †

34 Străinul care s’a aşezat la voi să vă fie ca un băştinaş de-al vostru; să-l iubeşti ca pe tine însuţi, că şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului: Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru! †

35 Să nu faceţi nedreptate, fie la judecată, fie la măsurat, fie la cântărit, fie la turnat. †

36 Cântarul vostru să fie drept, greutăţile drepte, efa dreaptă şi hinul drept: Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru, Cel ce v’am scos din ţara Egiptului. †

37 Să păziţi legea Mea întreagă, toate rânduielile Mele, şi să le pliniţi: Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru!” †