Isaia 23

1 Priveliştea Tirului. Tânguiţi-vă, voi, corăbii ale Cartaginei că el a pierit, şi oameni nu vor mai veni din ţinutul Chiteilor; dus a fost în robie. †

2 Cui au devenit asemenea locuitorii insulei, neguţătorii Feniciei, cei ce străbat marea †

3 prin ape multe, ei, neam de negustori? Ca atunci când holda se adună’n seceriş, aşa sunt ei, neguţătorii neamurilor! †

4 „Ruşinează-te, Sidoane – a zis marea; da, aşa a zis puterea mării: „Durerile naşterii nu m’au cuprins, nici că am născut, nici că tineri am hrănit, şi nici că fecioare am crescut”. †

5 Iar când se va auzi în Egipt, păreri de rău îi va cuprinde pentru Tir. †

6 Porniţi către Cartagina!; tânguiţi-vă, voi, cei ce locuiţi în insula aceasta! †

7 Oare nu aceasta era mândria voastră dintru început, înainte ca ea să fi fost dată? †

8 Cine a pus la cale aceste planuri împotriva Tirului? Oare este el mai slab? sau nu are putere? neguţătorii lui erau boierii cei slăviţi ai pământului. †

9 Domnul Atotţiitorul Şi-a pus în gând să doboare’ntreaga trufie a celor plini de slavă şi să facă de ocară fiece lucru slăvit pe pământ. †

10 Lucrează-ţi pământul!; că nu vor mai veni corăbii din Cartagina,

11 iar mâna ta, cea care întărâtă regi, nu va mai avea putere pe mare; Domnul Sabaot a dat porunci asupra Canaanului, anume să-i nimicească tăria. †

12 Şi oamenii vor zice: – Voi nicicum nu o veţi mai privi de sus şi n’o veţi mai nedreptăţi pe fiica Sidonului; iar dacă vei porni spre Cipru, nici acolo nu vei avea odihnă. †

13 Iar dacă vei porni spre pământul Caldeilor, chiar şi acesta a fost pustiit de către Asirieni, şi nici acolo nu vei avea odihnă, căci zidul lui a căzut.

14 Tânguiţi-vă, voi, corăbii ale Cartaginei, că puterea voastră a pierit.

15 Şi fi-va în ziua aceea că Tirul va fi părăsit vreme de şaptezeci de ani, ca durata unui rege, ca durata unui om; şi fi-va după şaptezeci de ani că Tirul va fi ca un cântec de târfă:

16 „Ia-ţi o alăută, dă târcoale, tu, cetate, tu, târfă dată uitării; zi bine din alăută, cântă multe şi de toate, ca astfel să-ţi rămână amintirea!…”. †

17 Şi va fi că după acei şaptezeci de ani va cerceta Dumnezeu Tirul, şi el va fi din nou cum a fost întâi; şi fi-va el loc de negustorie pentru toate împărăţiile lumii de pe faţa pământului. †

18 Iar negustoria şi câştigul său fi-vor sfinţenie Domnului; nu pentru ei va fi întreaga lui negustorie adunată, ci pentru cei ce locuiesc înaintea Domnului, ca să mănânce ei şi să bea şi să se sature, şi spre a fi legământ şi aducere aminte înaintea Domnului.