Ioan 13

1 Iar înainte de sărbătoarea Paştilor, ştiind Iisus că I-a sosit ceasul ca din lumea aceasta să treacă la Tatăl, pe ai Săi iubindu-i, până’ntru sfârşit i-a iubit. †

2 Şi făcându-se Cină – când în inima lui Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul, diavolul pusese de-acum gândul de a-L vinde –, †

3 ştiind Iisus că Tatăl pe toate I le-a dat în mâini şi că de la Dumnezeu a ieşit şi la Dumnezeu merge, †

4 S’a sculat de la Cină, S’a dezbrăcat de haine şi, luând un ştergar, S’a încins cu el. †

5 După aceea a turnat apă în vasul de spălat şi a început să spele picioarele ucenicilor şi să le şteargă cu ştergarul cu care era încins. †

6 A venit deci la Simon Petru. Acesta I-a zis: „Doamne, oare Tu să-mi speli mie picioarele?…”. †

7 Iisus i-a răspuns, zicând: „Ceea ce fac Eu, tu nu ştii acum, dar vei înţelege după aceasta”. †

8 Petru I-a zis: „Niciodată nu-mi vei spăla Tu mie picioarele!…”. Iisus i-a răspuns: „Dacă nu te voi spăla, nu ai parte cu Mine”. †

9 Zisu-I-a Simon Petru: „Doamne, nu numai picioarele, ci şi mâinile şi capul…”. †

10 Iisus i-a zis: „Cel ce s’a îmbăiat n’are nevoie să-i fie spălate decât picioarele, căci e curatc tot. Şi voi sunteţi curaţi, dar nu toţi…”. †

11 Că-l ştia pe cel ce avea să-L vândă; de aceea a zis: „Nu toţi sunteţi curaţi”. †

12 Deci, după ce le-a spălat picioarele şi Şi-a luat hainele, S’a aşezat iar la masă şi le-a zis: „Înţelegeţi ce am făcut Eu cu voi?: †

13 Voi Mă numiţi pe Mine Învăţătorul şi Domnul, şi bine ziceţi, fiindcă sunt. †

14 Deci dacă Eu, Domnul şi Învăţătorul, v’am spălat vouă picioarele, şi voi sunteţi datori să vă spălaţi picioarele unii altora; †

15 că pildă v’am dat, ca şi voi să faceţi aşa cum am făcut Eu cu voi. †

16 Adevăr, adevăr vă spun: Nu este sluga mai mare decât domnul ei, nici solul mai mare decât cel ce l-a trimis. †

17 De vreme ce ştiţi acestea, fericiţi veţi fi de le veţi face. †

18 Nu despre voi toţi grăiesc; Eu îi ştiu pe cei pe care i-am ales; ci ca să se plinească Scriptura: Cel ce mănâncă pâinea cu Mine a ridicat călcâiul asupră-Mi. †

19 Eu v’o spun de pe acum, înainte de a se săvârşi, pentru ca atunci când se va săvârşi să credeţi că Eu sunt. †

20 Adevăr, adevăr vă spun: Cel ce primeşte pe cel pe care Eu îl voi trimite, pe Mine Mă primeşte; iar cel ce Mă primeşte pe Mine Îl primeşte pe Cel ce M’a trimis pe Mine”. †

21 Zicând acestea, Iisus S’a tulburat cu duhul şi a mărturisit şi a zis: „Adevăr, adevăr vă spun că unul dintre voi Mă va vinde”. †

22 Atunci ucenicii se uitau unii la alţii, nepricepând despre cine vorbeşte. †

23 Iar unul din ucenicii Săi, cel pe care Iisus îl iubea, şedea la masă rezemat de pieptul lui Iisus. †

24 Deci Simon Petru i-a făcut acestuia semn şi i-a zis: „Întreabă-L, cine este cel despre care vorbeşte?!”

25 Şi aplecându-se acesta pe pieptul lui Iisus, I-a zis: „Doamne, cine este?” †

26 Iisus i-a răspuns: „Acela este, căruia Eu, întingând îmbucătura de pâine, i-o voi da”. Şi întingând îmbucătura de pâine, a luat-o şi i-a dat-o lui Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul. †

27 Şi după îmbucătura de pâine, atunci a intrat Satana într’însul. Iar Iisus i-a zis: „Ceea ce vrei să faci, fă mai degrabă!…”. †

28 Dar nimeni din cei ce şedeau la masă n’a înţeles pentru ce i-a zis aceasta;

29 fiindcă unii, deoarece Iuda avea punga, gândeau că Iisus îi spune: „Cumpără ceea ce ne trebuie la sărbătoare!”, sau să dea ceva la săraci. †

30 Deci după ce a luat acela îmbucătura de pâine, îndată a ieşit. Şi era noapte.

31 Şi când el a ieşit, Iisus a zis: „Acum S’a preamărit Fiul Omului şi Dumnezeu S’a preamărit întru El. †

32 Dacă Dumnezeu S’a preamărit întru El, şi Dumnezeu Îl va preamări întru Sine, şi de’ndată Îl va preamări. †

33 Fiilor, încă puţină vreme sunt cu voi. Mă veţi căuta; dar după cum le-am spus Iudeilor – că unde Mă duc Eu, voi nu puteţi veni – v’o spun acum şi vouă. †

34 Poruncă nouă vă dau: Să vă iubiţi unii pe alţii! Aşa cum v’am iubit Eu pe voi, aşa şi voi să vă iubiţi unii pe alţii. †

35 Întru aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, de veţi avea iubire unii pentru alţii”. †

36 „Doamne,” L-a întrebat Simon Petru, „unde Te duci?” Răspuns-a Iisus: „Unde Mă duc Eu, tu nu poţi să Mă urmezi acum, dar mai târziu Mă vei urma”. †

37 Zisu-I-a Petru: „Doamne, de ce nu pot să Te urmez acum? Viaţa mi-o voi pune pentru Tine!…”. †

38 Iisus i-a răspuns: „Îţi vei pune viaţa pentru Mine?… Adevăr, adevăr îţi spun că nu va cânta cocoşul până ce tu de trei ori te vei fi lepădat de Mine. †