Iezechiel 19

1 Iar tu ridică o jelanie pentru principii lui Israel;

2 şi zi: Ce este mama ta?: Pui de leu născut în mijlocul leilor; în mijlocul leilor şi-a înmulţit puii. †

3 Şi unul din puii ei a făcut un salt şi leu s’a făcut şi a’nvăţat să prindă pradă şi oameni a mâncat. †

4 Auzit-au neamurile o zvoană împotrivă-i; în prăbuşirea lor a fost prins şi cu botniţă l-au dus în ţara Egiptului. †

5 Ea a văzut că i-a fost luat şi dus şi inima dintr’însa a pierit. Şi l-a luat pe un altul din puii ei şi l-a făcut leu.

6 El îşi ducea viaţa printre lei şi leu s’a făcut şi a’nvăţat să prindă pradă şi oameni a mâncat.

7 Şi’n îndrăzneala lui dădea târcoale şi le-a făcut cetăţile pustii şi a prăpădit pământul şi tot ce e pe el cu glasul răcnetului său. †

8 Şi neamuri împotriva lui s’au ridicat din ţările vecine şi plasele şi le-au zvârlit asupră-i şi’n prăbuşirea lor a fost el prins.

9 L-au pus apoi în lanţuri şi’n cătuşe, iar el a venit la regele Babilonului, care l-a aruncat în temniţa de jos, aşa ca vocea lui să nu se-audă în munţii lui Israel. †

10 Mama ta era ca o viţă, ca o floare’ntru’un rodiu răsădit în apă; din apă multă i se’nchegau mlădiţele şi roada.

11 Şi i s’a dat toiag de cârmuire peste un neam de principi şi’ntru statura ei s’a înălţat în mijlocul tulpinilor şi ea statura şi-a văzut-o întru mulţimea ramurilor sale.

12 Dar în mânie fost-a ea zdrobită şi aruncată la pământ şi vântul arzător uscat-a ce se afla într’însa mai de preţ; asupră-i răzbunare a venit, toiagul ei de cârmuire s’a uscat, în foc s’a mistuit. †

13 Acum au răsădit-o în pustie, într’un pământ lipsit de apă. †

14 Şi foc ieşit-a din toiagul ei de preţ şi a înghiţit-o de istov. Toiag de cârmuire nu mai era într’însa. Parabolă de plâns îi este neamul şi tot de plâns va fi”.