4 Regi 17

1 În cel de-al doisprezecelea an al domniei lui Ahaz, regele lui Iuda, rege peste Israel, în Samaria, a devenit Osea, fiul lui Ela, care a domnit nouă ani. †

2 El a făcut ceea ce e rău în ochii Domnului, dar nu ca regii lui Israel de dinaintea lui.

3 Împotriva lui a venit Salmanasar, regele Asiriei; Osea i-a devenit supus şi-i plătea bir. †

4 Dar regele Asirienilor a descoperit în el necredincioşie, dat fiind că trimisese o solie la So, regele Egiptului, şi în anul acela nu-i plătise birul; şi l-a împresurat şi l-a încătuşat în temniţă. †

5 Apoi regele Asiriei s’a ridicat împotriva întregii ţări şi a ajuns la Samaria şi a împresurat-o vreme de trei ani. †

6 Iar în cel de al nouălea an al lui Osea, regele Asiriei a cucerit Samaria şi i-a strămutat pe Israeliţi în Asiria şi i-a aşezat în Halach şi în Habor, lângă râul Gozan, în munţii Mediei. †

7 Aceasta, deoarece fiii lui Israel au păcătuit împotriva Domnului, Dumnezeului lor – Cel ce i-a scos din ţara Egiptului, de sub mâna lui Faraon, regele Egiptului – şi s’au temut de dumnezei străini †

8 şi au umblat în năravurile neamurilor pe care Dumnezeu le-a alungat din faţa fiilor lui Israel, precum şi în năravurile regilor lui Israel, făcând cum făceau aceştia; †

9 şi deoarece fiii lui Israel au săvârşit fapte nedrepte împotriva Domnului, Dumnezeului lor, şi şi-au zidit înălţimi prin toate târgurile lor, de la turnul de pază până la cetatea întărită, †

10 şi şi-au făcut stâlpi şi tufişuri pe fiece deal înalt şi sub fiece copac umbros †

11 şi au ars tămâieri pe toate locurile înalte, aşa cum făceau neamurile pe care Domnul le alungase din faţa lor, şi au făcut locuri de’mpreunare şi şi-au cioplit idoli ca să-L întărâte pe Domnul,

12 şi au slujit idolilor despre care Domnul le spusese: „Să nu-I faceţi Domnului astfel de lucruri!” †

13 Atunci Domnul a dat mărturie împotriva lui Israel şi împotriva lui Iuda prin toţi profeţii Săi, prin fiecare văzător, zicând: „Întoarceţi-vă din căile voastre cele rele şi păziţi poruncile Mele şi rânduielile Mele şi toată legea pe care Eu le-am poruncit-o părinţilor voştri, şi tot ceea ce Eu le-am trimis prin robii Mei, profeţii!” †

14 Dar ei n’au ascultat, ci şi-au învârtoşat cerbicea mai tare decât aceea a părinţilor lor †

15 şi n’au ţinut seama de mărturiile cu care Domnul li Se mărturisise şi au umblat după deşertăciuni şi au devenit deşerţi şi [au umblat] după neamurile dimprejurul lor, deşi Domnul le poruncise să n’o facă; †

16 şi au părăsit poruncile Domnului, Dumnezeului lor, şi şi-au făcut chipuri turnate – două juninci! – şi au făcut tufişuri şi s’au închinat la toată „puterea cerului” şi i-au slujit lui Baal. †

17 Pe fiii şi pe fiicele lor le-au trecut prin foc şi s’au folosit de ghicit şi de descântece şi s’au vândut la ceea ce e rău în ochii Domnului, ca să-L întărâte. †

18 Iar Domnul S’a mâniat cumplit pe Israeliţi şi i-a lepădat de la faţa Sa; şi n’a rămas decât seminţia lui Iuda. †

19 Dar nici chiar fiii lui Iuda n’au păzit poruncile Domnului, Dumnezeului lor, ci au umblat întru năravurile fiilor lui Israel, pe care aceia le făptuiau, şi L-au lepădat pe Domnul.

20 Iar Domnul S’a mâniat pe întreaga seminţie a lui Israel; şi le-a trimis necazuri şi i-a dat în mâna celor ce i-au jefuit, până ce i-a lepădat de la faţa Sa.

21 Aceasta, fiindcă Israeliţii s’au răzvrătit împotriva casei lui David; ei şi l-au făcut rege pe Ieroboam, fiul lui Nabat; iar Ieroboam i-a abătut pe Israeliţi din calea Domnului şi i-a făcut să păcătuiască greu păcat: †

22 fiii lui Israel au umblat în orice păcat pe care l-a făcut Ieroboam, fără nici o abatere, †

23 până ce Domnul i-a lepădat pe Israeliţi de la faţa Sa – aşa cum grăise prin toţi profeţii, robii Săi – şi pe Israeliţi i-a strămutat din ţara lor în aceea a Asirienilor, unde se află şi azi.

24 Iar regele Asirienilor a adus oameni din Babilon, din Cuta, din Ava, din Hamat şi din Sefarvaim şi i-a aşezat în cetăţile Samariei, în locul fiilor lui Israel; aceştia au moştenit Samaria şi s’au aşezat în cetăţile ei. †

25 Dar fiindcă la începutul vieţuirii lor acolo ei nu se temeau de Domnul, de aceea Domnul a trimis asupra lor lei care-i ucideau pe unii dintre ei. †

26 Atunci i s’a spus regelui Asiriei, zicând: „Neamurile pe care tu le-ai strămutat şi pe care le-ai aşezat prin cetăţile Samariei nu cunosc legea Dumnezeului acelei ţări; de aceea El a trimis leii asupra lor şi, iată, aceia îi omoară pentru că ei nu cunosc legea Dumnezeului acelei ţări”.

27 Iar regele Asiriei a poruncit, zicând: „Trimiteţi acolo pe unul din preoţii pe care i-aţi adus de acolo, ca să se ducă şi să trăiască acolo şi să-i înveţe legea Dumnezeului acelei ţări”.

28 Şi l-au adus pe unul din preoţii pe care-i strămutaseră din Samaria, iar el s’a aşezat la Betel şi i-a învăţat cum să se teamă de Domnul.

29 Dar neamurile şi-au făcut, fiecare, dumnezeii lor şi i-au aşezat în capiştile de pe înălţimi, pe care le făcuseră Samarinenii: fiecare neam în cetăţile pe care le locuia: †

30 oamenii din Babilon şi l-au făcut pe Sucot-Benot, cei din Cuta şi l-au făcut pe Nergal, cei din Hamat şi-au făcut-o pe Aşima, †

31 cei din Ava şi i-au făcut pe Nivhaz şi Tartac, iar cei din Sefarvaim îşi ardeau fiii şi fiicele în cinstea lui Adramelec şi Anamelec, zeii Sefarvaimilor.

32 Ei se temeau de Domnul, dar şi-au aşezat urâciunile în capiştile de pe înălţimi, pe care şi le-au făcut în Samaria, fiecare neam în cetăţile pe care le locuia; se temeau de Domnul şi şi-au făcut dintre ei preoţi pentru înălţimi, iar aceştia aduceau pentru ei jertfe în capiştile de pe înălţimi;

33 şi de Domnul se temeau, şi dumnezeilor lor le slujeau după obiceiul popoarelor din mijlocul cărora fuseseră aduşi. †

34 Până’n ziua de azi, ei fac în felul lor: se tem [de Domnul] şi fac după obiceiurile lor cele vechi; rânduielile şi judecăţile lor nu şi le fac după legea şi după poruncile pe care Domnul le-a poruncit fiilor lui Iacob – cel pe care l-a numit Israel – †

35 atunci când a făcut cu ei legământ şi le-a poruncit, zicând: „Să nu vă temeţi de dumnezei străini, nici să vă închinaţi lor, nici să le slujiţi şi nici să le aduceţi jertfe, †

36 ci numai Domnului, Cel ce cu putere mare şi cu braţ înalt v’a scos din ţara Egiptului; de El să vă temeţi, Lui să vă închinaţi şi Lui să-i aduceţi jertfe; †

37 fără’ncetare să păziţi rânduielile şi judecăţile şi legea şi poruncile pe care pentru voi le-a scris ca să le pliniţi; şi să nu vă temeţi de alţi dumnezei; †

38 şi nici legământul pe care El l-a făcut cu voi să nu-l uitaţi; şi să nu vă temeţi de alţi dumnezei,

39 căci numai de Domnul, Dumnezeul vostru, trebuie să vă temeţi, şi El vă va scoate din mâna tuturor vrăjmaşilor voştri; †

40 şi să nu vă potriviţi cu obiceiurile pe care ei le urmează!”

41 Aşa că neamurile acestea se temeau de Domnul şi slujeau idolilor lor; ba şi copiii lor şi copiii copiilor lor, până’n ziua de astăzi, fac aşa cum au făcut părinţii lor.