2 Paralipomena 33

1 Manase avea doisprezece ani când a început să domnească; şi a domnit în Ierusalim vreme de cincizeci şi cinci de ani. †

2 El a făcut ceea ce e rău în ochii Domnului, urmând urâciunile neamurilor pe care Domnul le-a izgonit din faţa fiilor lui Israel. †

3 El a zidit la loc înălţimile pe care le dărâmase Iezechia, tatăl său, şi le-a ridicat baalilor stâlpi şi a făcut tufişuri şi s’a închinat la toată „oştirea cerului” şi tuturor le-a slujit; †

4 şi a zidit un altar în templul Domnului – acela despre care Domnul a zis: „În Ierusalim va fi numele Meu în veac” –, †

5 iar în cele două curţi ale templului Domnului a zidit altare pentru toată „oştirea cerului”; †

6 şi pe fiii săi i-a trecut prin foc în valea Ben-Hinom, a ghicit, a vrăjit, a adus oameni care se îndeletniceau cu chemarea morţilor, precum şi vrăjitori, făcând astfel multe rele în faţa Domnului, ca să-L întărâte; †

7 iar idolul şi chipul turnat pe care le făcuse le-a aşezat în templul lui Dumnezeu, aceea despre care Dumnezeu spusese către David şi către Solomon, fiul acestuia: „În această casă şi în Ierusalimul pe care Eu l-am ales din toate seminţiile lui Israel, aici Îmi voi pune numele pe veci; †

8 şi nu voi mai urni piciorul lui Israel din ţara pe care Eu le-am dat-o părinţilor lor, dar numai dacă vor păzi tot ceea ce Eu am poruncit, adică după toată legea şi după poruncile şi judecăţile date prin mâna lui Moise”. †

9 Dar Manase i-a dus în rătăcire pe Iuda şi pe locuitorii Ierusalimului, ca să facă ei ce e rău mai mult decât toate neamurile pe care Domnul le-a alungat din faţa fiilor lui Israel. †

10 Domnul a grăit către Manase şi către poporul său, dar ei nu L-au ascultat; †

11 aşa că Domnul a adus asupra lor căpeteniile oastei regelui Asiriei, care l-au prins pe Manase cu arcanul şi l-au legat cu cătuşe şi l-au dus în Babilon. †

12 Şi’n timp ce el se afla în necaz, a căutat spre faţa Domnului, Dumnezeului său, şi s’a smerit foarte în faţa Dumnezeului părinţilor săi.

13 Şi s’a rugat la El, iar El l-a auzit şi i-a ascultat strigarea şi l-a întors la Ierusalim, în regatul său, şi a cunoscut Manase că Domnul, El este Dumnezeu. †

14 După aceea a zidit el zidul cel din afară al cetăţii lui David, de la miazăzi spre răsăritul Ghihonului, până la pârâu, la intrarea prin Poarta Peştilor, a înconjurat Ofelul, l-a înălţat foarte şi a aşezat căpetenii de oaste prin toate cetăţile întărite ale lui Iuda. †

15 Şi a înlăturat dumnezeii străini şi idolul din templul Domnului şi toate altarele pe care le zidise în muntele templului Domnului, în Ierusalim şi în afara cetăţii.

16 Şi a dres la loc jertfelnicul Domnului şi a adus pe el jertfe de mântuire şi de laudă; şi le-a spus fiilor lui Iuda să-I slujească Domnului, Dumnezeului lui Israel.

17 Cu toate acestea, poporul încă mai aducea jertfe pe înălţimi, dar numai pentru Domnul, Dumnezeul său. †

18 Cât despre celelalte fapte ale lui Manase, despre rugăciunea lui către Dumnezeu şi despre cuvintele văzătorilor pe care aceştia i le grăiau în numele Domnului, Dumnezeului lui Israel, †

19 iată, ele se află în cuvintele rugăciunii lui, aşa cum Domnul l-a ascultat. Cât despre păcatele lui şi căderile lui şi despre locurile unde zidise înălţimi şi unde făcuse tufişuri şi idoli mai înainte de a se fi pocăit, iată, ele sunt scrise în Cartea Văzătorilor.

20 Şi a adormit Manase împreună cu părinţii săi şi l-au îngropat în grădina casei lui; iar în locul lui a domnit Amon, fiul său. †

21 Amon avea douăzeci şi doi de ani când a început să domnească; şi a domnit în Ierusalim vreme de doi ani. †

22 El a făcut ceea ce e rău în ochii Domnului, aşa cum făcuse Manase, tatăl său, şi aducea jertfe tuturor idolilor pe care-i făcuse Manase, tatăl său, şi le slujea. †

23 Dar el nu s’a smerit în faţa Domnului, aşa cum se smerise Manase, tatăl său; căci Amon, fiul acestuia, şi-a înmulţit păcatul.

24 Şi servii săi au uneltit împotrivă-i şi l-au ucis în casa lui. †

25 Dar poporul ţării i-a ucis pe cei ce uneltiseră împotriva regelui Amon; în locul acestuia l-au pus rege pe Iosia, fiul său. †